Șeful Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, spune că susține 100% ca recoltarea urșilor să fie făcută pe viitor în prezența a cel puțin două persoane delegate de la Garda de Mediu și de la Agenția pentru Protecția Mediului. ”Nu contează nici dimensiunea animalului, nici cine l-a omorât, ci modalitatea în care a fost vânat acest exemplar”, a afirmat Octavian Berceanu, joi, la RFI.
Organizațiile Agent Green și VGT (Austria) au semnalat miercuri că cel mai mare urs brun din România - Arthur - a fost împușcat într-o arie naturală protejată din județul Covasna, de către prințul austriac Emanuel von und zu Liechtenstein, vânător de trofee. Premierul Florin Cîțu a susținut că nu "toate informațiile din spațiul public sunt corecte" în ceea ce privește împușcarea ursului Arthur. Premierul a afirmat că Arthur nu era cel mai mare urs brun din România, concluzie la care a ajuns după ce a discutat cu ministrul mediului.
Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a declarat, joi, că, de fapt, dimensiunea ursului Arthur nu are nici o relevanță în anchetă.
- ”Nu contează absolut deloc dimensiunea ursului, nu contează cine anume l-a împușcat, ci modalitatea în care s-a făcut din punct de vedere legal această recoltare de urs, pentru că vorbim de un urs capital, mare, de trofeu, care are un anumit comportament. Oriunde l-am pune în pădurile din România, are un anumit comportament, datorat speciei și de obicei el trăiește în mijlocul pădurii, în sălbăticie, unde e ocupat de dimineață până seara și pe timpul nopții, cu marcarea și menținerea teritoriului pe care îl deține, pentru că la aceste dimensiuni nu există și alte animale care să îl concureze cumva, să-l deranjeze sau să-l alunge din pădure spre marginea pădurii", a afirmat la RFI șeful Gărzii Naționale de Mediu.
El a spus că, în general, singurele lucruri care împing un urs de asemenea dimensiuni spre marginea teritoriului sunt exploatările forestiere intensive, sunt lipsa hranei, atunci când, de exemplu, sunt culese fructele de pădure, sau o hăituire a animalului respectiv. În cazul de față, nu vorbim despre fructe de pădure, iar exploatările nu erau foarte puternice în zona de habitat a acestui animal, a precizat Berceanu.
Ce s-ar putea schimba după cazul ursului Arthur?
Întrebat dacă ar fi posibil ca recoltarea unui urs să se facă în prezența unui angajat al Ministerului de Interne și a unui reprezentant al Gărzii de Mediu, așa cum propune Agent Green, Octavian Berceanu a spus că susține 100% ca în situațiile în care instituțiile semnează derogarea pentru recoltarea unor astfel de exemplare și a exemplarelor din speciile strict protejate, cum ar fi ursul, recoltarea să se facă în prezența a cel puțin două persoane delegate de la Garda de Mediu și de la Agenția pentru Protecția Mediului. Acestea sunt cele două instituții care și semnează dosarul și actul de derogare, respectiv fișele care constituie actul de derogare semnat de minister.
Întrebat de ce nu s-a întâmplat acest lucru până acum, șeful Gărzii de Mediu a răspuns: ”Este un vid legislativ și cumva ar trebui să îndreptăm lucrurile, pentru că posibilitatea împușcării altui urs decât cel menționat în act, adică ursul care face pagubă, există substanțial și atunci aș vrea să evităm astfel de situații critice pe viitor și să avem acolo cel puțin doi oameni din Ministerul Mediului, de la Garda de Mediu și de la Agenția pentru Protecția Mediului, care să-și asume și ei rezultatele recoltării”.
Ce poate face Garda de Mediu pentru a preveni vânătoarea de trofee?
Potrivit șefului Gărzii de Mediu, primul lucru este monitorizarea speciei și a exemplarelor.
"Există în momentul de față tehnologie, care să spună foarte clar și să specifice caracteristicile fiecărui exemplar care face pagube, așa cum avem noi pe Facebook sau pe aplicații de telefon, care ne pot face recunoaștere facială, așa există și aplicații soft, care puse pe camere și pe imagini, pot să facă recunoașterea exemplarului, astfel încât să fie identificat cu precizie”, a adăugat Octavian Berceanu.
Prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Târgu Secuiesc, Valentin Teodorescu, a declarat joi, pentru HotNews.ro că Poliția Județeană s-a autosesizat în acest caz și a deschis dosar penal pentru infracțiunile de braconaj și uz de armă. El a precizat că dosarul penal urmează să fie preluat de Parchetul Judecătoriei Târgu Secuiesc.
Organizațiile Agent Green și VGT (Austria) au semnalat miercuri că prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna.
Cele două organizații spun că, în realitate, prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulți ani de rangerul Agent Green din zona respectivă și era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic și neobișnuit cu prezența omului și sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130.
Arthur avea 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană, spune Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a spus că două anchete sunt în derulare după vânarea ursului Arthur și că vrea reanalizarea procedurilor de acordare a derogărilor. Un ordin derogatoriu a fost aprobat pe 17 februarie după ce asociația de vânătoare din zona în care Arthur a fost ucis a depus o solicitare de extragere a unui exemplar de urs. Nu este singura însă, alte două au fost respinse.
Cât privește faptul că ursul Arthur era cel mai mare din România, ministrul a comentat: „Nu știu cine poate spune că e cel mai mare din țară, poate are puteri supranaturale. Nu știu dacă a fost cel mai mare sau cel mai mic, dacă îl chema Arthur sau îl chema Ioniță”.
0
5
