Aflat în vizită în România, pentru a discuta despre viitoarele relații comerciale după Brexit, ministrul de stat britanic pentru Politici Comerciale, Greg Hands, a acordat un interviu HotNews.ro în care a vorbit despre mediul de afaceri din România, care sunt obstacolele întâmpinate de investitorii britanici, dar și care sunt avantajele oferite de țara noastră.
Ministrul britanic pentru Politici Comerciale, Greg Hands, s-a aflat în România între 3 și 5 martie unde s-a întâlnit cu miniștri români și oameni de afaceri. Vizita s-a desfășurat în perspectiva demersului Marii Britanii de a încheia acorduri comerciale cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, odată cu ieșirea din spațiul comunitar.
Într-un interviu pentru HotNews.ro, ministrul britanic a vorbit despre provocările pe care investitorii britanici le întâmpină în România, despre dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări sau despre cum poate influența comunitatea de români din Marea Britanie comerțul și fluxul de investiții dintre cele două state.
Ce domenii și industrii credeți că au cel mai mare potențial de creștere a investițiilor dintre cele două țări?
În ceea ce privește investițiile în România, companiile britanice au succes și sunt foarte entuziasmate de piața românească. Chiar seara trecută am avut o cină cu lideri ai companiilor britanice din România, care sunt implicate în producerea de bunuri de larg consum, precum Unilever, farmaceutice precum GlaxoSmithKline, servicii financiare precum London Stock Exchange.
Cred că sunt trei sectoare importante unde expertiză britanică ar putea fi de un real ajutor. În primul rând este vorba despre crearea unui mediu de business mai prietenos și aici sunt serviciile britanice profesionale, în expertiză contabilă, în consultanță în management. Sunt oamenii care fac afacerile mai eficiente și cred că acum este o bună oportunitate pentru expertiza firmelor din Marea Britanie în acest domeniu.
Al doilea domeniu este energia și energia regenerabilă, am avut discuții productive în acest sens cu domnul ministru Virgil Popescu. Marea Britanie poate aduce o bună expertiză în domeniul energiei regenerabile, cum ar fi în „offshore wind” sau în energie nucleară. Deci cred că sectorul energetic reprezintă o bună oportunitate pentru expertiza britanică.
Al treilea domeniu ar fi infrastructura, Marea Britanie fiind un foarte bun producător de infrastructură. De asemenea, avem finanțare disponibilă care ar putea ajuta finanțarea infrastructurii din România.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari provocări pentru investitorii britanici care investesc în România?
Aș vrea să încep cu cele mai mari avantaje. La masa rotundă pe care am avut-o ieri cu liderii companiilor britanice, s-a vorbit foarte mult despre forța de muncă talentată și cu un nivel ridicat de pregătire din România, despre spiritul antreprenorial de aici, despre oamenii care vor să aibă succes și să se dezvolte pe o piață liberă, sau despre expertiza în tehnologie care este aici.
Acestea reprezintă un avantaj pentru desfășurarea activității în România.
În ceea ce privește cel mai mare obstacol pentru afacerile britanice, acesta este birocrația destul de mare.
Birocrația din România este mai mare decât în Marea Britanie?
Da, categoric. România este mult mai birocratică decât Marea Britanie, mai birocratică decât multe alte țări europene. Percepția generală este că România este faimoasă pentru completarea și depunerea de formulare, câteodată într-o birocrație inutilă. Aceasta este problema.
Știu că noul guvern și-a luat angajamentul să rezolve asta, Marea Britanie poate furniza expertiză în acest sens. Acesta este cel mai mare obstacol să faci afaceri în România.
Sunt investitori din Marea Britanie care s-au plâns de birocrația din România sau este doar o percepție generală asupra acestui lucru?
Cred că companiile care sunt deja aici au descoperit că este destul de multă birocrație iar, în al doilea rând, trebuie să fii atent, ca țară, să nu dezvolți o astfel de reputație care poate să-i descumpănească pe potențialii investitori.
Este un teren foarte competitiv acesta al investițiilor străine directe. Sunt multe multinaționale care s-ar putea decide să se stabilească în România sau să aleagă altă țară și să compare avantajele pe care le oferă România cu dezvantajele. Și sfatul meu ar fi ca percepția pe care România o are în ceea ce privește birocrația este o chestiune care trebuie rezolvată.
Ați avut o discuție astăzi cu ministrul Economiei?
Da, am avut. Am constatat că domnul Năsui privește înainte și cred că una dintre misiunile sale este să debirocratizeze și să facă ceva pentru ca România să devină mai business friendly, mai ofertantă pentru crearea de joburi. Sistemul de taxare să fie mai prietenos pentru investitori și pentru crearea de noi locuri de muncă.
Ați vorbit despre anumite domenii specifice cu ministrul Economiei?
Nu ar fi bine să dezvălui prea multe din conversația dintre două guverne. Am vorbit despre mai multe domenii și cum, din perspectiva comerțului, companiile britanice pot ajuta aici. Deja avem companii care au operațiuni mari în România, cum ar fi de pildă Unilever, Vodafone.
Cred că discuția este mai mult despre experiența britanică de 40 de ani, de când Margaret Thatcher a făcut o economie mai prietenoasă cu mediul de afaceri, pentru crearea de locuri de muncă și prosperitate. Este mai mult conceptuală.
Brexit poate însemna pierderea de către Marea Britanie a unor companii care se pot reloca în alte țări. Credeți că unele dintre aceste companii/afaceri se pot reloca în România?
Nu sunt de acord cu premiza din întrebarea dumneavoastră. Nu cred că Brexit poate fi o cauză pentru care Marea Britanie să piardă companii. În realitate, Marea Britanie rămâne un loc extraordinar de atractiv pentru companii.
Cred că suntem într-o poziție bună, Marea Britanie va fi întotdeauna un loc foarte atractiv pentru a deschide o afacere, este un puternic pro-business, are taxe mici, reglementări puține. Este unul dintre locurile din lume unde este cel mai ușor de făcut afaceri, toți indicatorii globali arată acest lucru.
Această percepție nu este totuși o invenție, în special, din țările din Uniunea Europeană se spune că multe afaceri se vor reloca din Marea Britanie după Brexit.
Sigur, dar nu am văzut-o să se întâmple. Nu am văzut companii care să plece din Marea Britanie. Ocazional, companii care și-au mutat niște operațiuni în Uniunea Europeană, ca rezultat al Brexit-ului, dar nu am văzut nicio companie care să plece din Marea Britanie.
Multe companii, inclusiv bănci americane sau producători auto japonezi, își extind operațiunile în Marea Britanie.
Ați vorbit cu autoritățile române despre creșterea importurilor, a exporturilor, pentru că în acest moment România este al 40-lea partener comercial al Marii Britanii?
Da, noi suntem dornici să creștem relațiile comerciale dintre România și Marea Britanie. Relațiile comerciale sunt de 5 miliarde de lire sterline. Ar trebui să facem mai mult.
Am vorbit la modul general cum să facilităm comerțul, iar focusul a fost pus pe două lucruri: îmbunătățirea mediului de business din România și, în al doilea rând, cum poate Marea Britanie să finanțeze, să asiste investițiile în România.
Aș mai vrea să aflu opinia dumneavoastră personală despre sutele de mii de români care muncesc și au afaceri în Marea Britanie. Credeți că Brexitul poate fi o bună oportunitate pentru acești oameni să-și dezvolte afacerile, să fie mai competitivi sau dimpotrivă?
Românii sunt și au fost bineveniți în Marea Britanie și sunt bineveniți. Eu reprezint (n.r- în Parlament) Chelsea și Fulham din vestul Londrei, unde este o mare comunitate românească.
Eu cred că contribuția românească este una masivă în ultimii ani. Am fost primul în Parlament care a vorbit în favoarea intrării României în Uniunea Europeană- în mod ironic nu știam la momentul respectiv că s-ar putea să plecăm- și să avem un mediu prietenos pentru ca românii să vină și să muncească.
În al doilea rând, cred că pe termen lung trebuie să ne gândim care sunt implicațiile unei populații atât de numeroase de români în Marea Britanie, unii dintre ei vor sta în Marea Britanie, vor deveni rezidenți permanenți.
Mulți se vor întoarce în România, iar o dată ce s-au întors în România vor aduce capitalul și abilitățile de a investi în România. De asemenea, cei care vor alege să rămână în Marea Britanie vor menține legăturile cu România.
Noi trebuie să ne gândim conceptual cum va putea această mare populație să ajute mai departe comerțul și fluxul de investiții între cele două state.
În același mod, Marea Britanie are bune relații cu Polonia, pentru că este o mare comunitate poloneză în Marea Britanie. Trebuie să ne gândim la aceste lucuri: cum poate această comunitate să aibă un impact pozitiv asupra relațiilor de comerț între Marea Britanie și România.
Este un bun asset pentru ambele țări. Pentru că, după cum spuneam, cei care aleg să se întoarcă în România aduc capital, aduc entuziasm, au un nivel foarte ridicat al limbii engleze. Reprezintă o bună parte a relațiilor noastre viitoare.
5
5
