„Tunul imobiliar dat prin votul Parlamentului trebuie oprit„, transmite USR care informează că, împreună cu UDMR, au depus, vineri, o sesizare de neconstituţionalitate a legii votate săptămâna aceasta în Parlament prin care o suprafaţă de teren de 46 hectare, din nordul Capitalei, de la Romexpo, trece din proprietatea statului în proprietatea Camerei de Comerţ.
"Nu este corect să legiferăm politici publice prin intermediul cărora să poată fi date noi "tunuri imobiliare", în centrul Bucureştiului. Unul din terenurile care va intra sub incidenţa noi legi este localizat chiar pe Bulevardul Expoziţiei. Dacă se doreşte valorificarea şi dezvoltarea aici a unor proiecte imobiliare, ar fi putut fi organizată o procedură transparentă de licitaţie. Susţinem dezvoltarea şi investiţiile, dar nu acordarea cu dedicaţie de terenuri în plină campanie electorală.", subliniază deputata Cristina Prună, membră în Comisia pentru industrii şi servicii.
"Am depus astăzi la CCR o contestaţie prin care vom opri devalizarea statului român cu sute de milioane de euro. Legea votată de PSD, PNL şi PMP, prin care o suprafaţă de 46 de hectare din nordul Capitalei este privatizată pe gratis, trebuie să fie oprită. Avem încredere că decizia CCR va da dreptate motivelor invocate de USR în sesizare.", transmite Cătălin Drulă, liderul deputaţilor USR.
Printre motivele de neconstituţionalitate, USR a arătat că, în primul rând, legea încalcă principiul bicameralismului, o condiţie extrinsecă de constituţionalitate. În Camera decizională, Camera Deputaţilor, propunerea legislativă a fost modificată substanţial, ceea ce a condus la o configuraţie diferită faţă de textul adoptat de Senat şi de finalitatea urmărită de iniţiator.
În al doilea rând, USR arată în sesizare că se încalcă art. 1 alin (5) din Constituţie prin lipsa studiului de impact. Nu există nici un studiu de impact asupra efectelor scoaterii din patrimoniul statului a imobilelelor care fac obiectul legii. Textul PLX nr. 452/2020 face referire la o serie de imobile care, deşi neindentificate exact de lege, sunt de notorietate a fi într-o zonă centrală a capitalei. Or, valoarea unor asemenea imobile poate genera un impact sever asupra bugetului de stat, patrimoniului statului dar şi a economiei, fiind introduse în circuitul economic prin efectul legii în discuţie.
În al treilea rând, se încalcă art. 44 alin (1) şi (2) şi art. 136 alin (5) din Constituţie ca urmare a încălcării drepturilor de proprietate al statului - înstrăinarea prin lege şi fără contraprestaţie, afectarea nelegală a patrimoniului statului. Art. III din propunerea legislativa 452/2020 aşa cum a fost adoptată prevede că "terenurile proprietate privată a statului transmise în folosinţa gratuită a Camerei de Comerţ şi Industrie a României până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu sunt revendicate, se transmit cu titlu gratuit în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României" (alin. (1) ).
În al patrulea rând, se încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie ca urmare a lipsei de claritate a legii. Redactarea propunerii legislative, în forma adoptată de Parlament, configurează un regim juridic confuz al naturii juridice/regimului juridic al transmiterii proprietăţii gratuite asupra imobilelor vizate.
Legea care permite Camerei de Comerț să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall și să construiască 14 turnuri în curtea Romexpo, a fost aprobată miercuri, 2 septembrie, de către Camera Deputaților, cameră decizională.
Proiectul a trecut cu votul PSD, PNL și PMP și prevede transmiterea din proprietatea statului, cu titlu gratuit, Camerei de Comerţ şi Industrie a României a terenurilor proprietate privată a statului aflate în folosinţa gratuită a acestei instituţii. Terenul de la Romexpo, de 46 de hectare, este doar unul dintre ele. USR și UDMR au votat împotrivă.
Ce prevede exact proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților:
- Terenurile proprietate privată a statului transmise în folosinţa gratuită a Camerei Naţionale până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu sunt revendicate, se transmit cu titlu gratuit în proprietatea Camerei Naţionale, în vederea desfăşurării activităţii specifice cu caracter de continuitate.
- Guvernul României, prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, emite, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, hotărârea prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de proprietate pentru terenurile prevăzute la alin.(11) şi, respectiv, în termen de 30 de zile de la data soluţionării definitive a cererilor de revendicare, pentru terenurile prevăzute la alin.(12).
- Terenurile dobândite de Camera Naţională în condiţiile prezentei legi nu pot fi vândute şi nu li se poate schimba destinaţia stabilită conform alin.(11) timp de 30 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate.
- Camera are şi poate constitui societăţi şi orice alte forme de asociere economică necesare desfăşurării activităţii specifice, cum sunt, dar fară a fi limitative, cele pentru organizarea de târguri şi expoziţii, pentru publicitate şi reclamă comercială, protecţia proprietăţii intelectuale şi orice alte activităţi şi prestări de servicii în folosul comunităţii de afaceri, inclusiv pentru implicarea în realizarea de proiecte de dezvoltare urbană durabilă menite să susţină mediul de afaceri.
Despre proiectul imobiliar de la Romexpo
14 turnuri, cu înălțimea de până la 42 de etaje, locuințe și un mall, ar putea fi construite în incinta Romexpo, pe terenul de circa 33 de hectare, care aparține statului român. Societatea Romexpo SA a inițiat un Plan Urbanistic Zonal prin care și-a arătat intenția de a realiza proiectul, iar acesta a primit deja aviz de oportunitate de la Primăria Capitalei. În toamna anului 2017, o firmă parte a Grupului Iulius, controlat de Iulian Dascălu, dezvoltatorul mall-ului de lângă Palatul Culturii din Iași, a semnat un acord cu CCIR și Romexpo prin care s-a angajat să dezvolte proiectul imobiliar la Romexpo.
Potrivit proiectului afișat pe site-ul Primăriei Capitalei, se dorește construirea unui turn de 42 de etaje spre bd. Poligrafiei și a unuia de 24 de etaje spre bulevardul Mărăști, în spatele celor două turnuri City Gate. Lângă cele două turnuri noi, se propune construirea a două clădiri cu 4 subsoluri, parter și două etaje, centre comerciale.
În continuare, spre bulevardul Poligrafiei, se mai propune construirea a 3 blocuri, unul de 26 de etaje, unul de șapte și unul de 28, toate cu patru niveluri de parcare în subsol. În spatele Crown Plaza, spre o arteră nou propusă, se propune construirea a două turnuri de 27 de etaje, legate între ele de o bară, un bloc de 8 etaje, iar alături, practic în spatele Romexpo, încă două turnuri de 26 de etaje. Spre bulevardul Expoziției, lângă Niro Tower, se propune construirea a încă 3 turnuri, unul de 25 etaje și două de 28 de etaje.
La intersecția bd. Expoziției cu bd. Mărăști, lângă clădirea World Trade Center, se propune construirea a încă trei turnuri, unul de 35 etaje, unul de 32 și unul de 25 etaje. Turnurile vor adăposti birouri, servicii și comerț
Indicatorii urbanistici propuși sunt: înălțimea maximă - 184 m, POT 70%, CUT 4. Suprafața terenului care a generat PUZ-ul este 329.954 mp.
Planul Urbanistic Zonal se află în faza de elaborare, următorul pas fiind obținerea avizului de urbanism, a avizelor de specialitate și aprobarea în Consiliul General. Apoi urmează faza de autorizare.
Cum s-a asociat Romexpo cu Iulian Dascălu
În 2004, Guvernul Năstase a dat o hotărâre prin care terenul Romexpo a fost transferat din administrarea CCIR în cea a Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“. Tot atunci, Camera de Comerț și Industrie a României a primit dreptul de folosință gratuită pe o perioadă de 49 de ani. Clădirile de pe teren sunt în proprietatea Romexpo SA.
În iulie 2017, Camera de Comerț și Industrie a României anunța: "Grupul Iulius și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) negociază un parteneriat prin care să modernizeze complexul expozițional Romexpo și să construiască un proiect imobiliar mixt în jurul acestuia, potrivit unor surse din piață".
Câteva luni mai târziu, în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 3279 din 13.09.2017 apărea menționat contractul de asociere dintre CCIR, firma Stoneberg și Romexpo, încheiat pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitate de prelungire, pentru construirea proiectului imobiliar. Contractul mai prevedea: înstrăinarea către respecttiva sociatate comercială a clădirilor secundare din complexul expozițional pentru suma de 3 milioane de euro, pentru a le demola, obligația ca firma să construiască pe cheltuiala sa pavilioanele B (o investiție de minim 2 milioane de euro) și închirierea Pavilionului A, pentru o perioadă de 10 ani societății Stoneberg pentru suma de minim 600.000 euro/an.
”Adunarea Generală Extraordinară a acționarilor a luat act de (...) intenția dezvoltatorului de a dobândi în condițiile legii, a dreptului de proprietate asupra terenului, astfel cum este identificat în Contractul de asociere, necesar pentru realizarea de către Dezvoltator a investiției referitoare la Project; dobândirea de către CCIR, în condițiile legii și ale Contractului de asociere, de la Stoneberg, a dreptului de proprietate asupra terenului CCIR, astfel cum este identificat în Contractul de asociere, în schimbul renunțării la dreptul de folosință gratuită asupra terenului aferent proiectului Dezvoltatorului, excluzând terenul CCIR, cu privire la care dreptul de folosință gratuită va înceta prin consolidarea patrimoniului CCIR a dreptului de proprietate deplină asupra acestuia; CCIR în schimbul renunțării la dreptul de folosință primește un drept de proprietate prin încheierea unui contract de schimb cu dezvoltatorul; participarea CCIR în consorțiul constituit împreună cu Stoneberg - S.R.L. cu scopul de a participa la licitația (vânzarea) organizată de Regia Autonomă - Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat sau altă entitate abilitată legal având ca obiect terenul în speță”, se arată Hotărârea AGA publicată în Monitorul Oficial 3279/13 septembrie 2017.
În martie 2019, între cele trei părți a fost încheiat un ”acord de confirmare a asocierii”.
”CCIR și Romexpo declară că își doresc, în continuare, să optimizeze activitățile curente și să contribuie la dezvoltarea zonei aferente Complexului Expozițional Romexpo, prin diversificarea serviciilor și facilităților oferite expozanților, clienților și altor beneficiari și parteneri, precum și prin includerea Complexului Expozițional Romexpo în circuitul expozițional internațional, însă nu dețin resursele financiare necesare pentru o astfel de dezvoltare. Stoneberg S.R.L., parte a Grupului Iulius, în calitate de Dezvoltator, declară că își dorește, în continuare, dezvoltarea pe teren, pe costul și în proprietatea sa exclusive, a unui proiect imobiliar mixt comercial de anvergură care să contribuie la creșterea potențialului zonei și a atractivității activităților existente, care necesită investiții complexe și, implicit, vizează un termen semnificativ de amortizare a investițiilor, respectiv de exploatare, care depășesc durata dreptului de folosință gratuită acordat CCIR, dar este îndestulător în cazul constituirii unui drept real asupra terenului prevăzut la punctul 1.
Părțile declară că pentru atingerea obiectivelor de la punctele 2 și 3 vor depune toate eforturile rezonabile pentru a identifica și implementa diferite structuri și modalități juridice, prevăzute de lege, care să permită atingerea acestor obiective într-o manieră cât mai apropiată de cea avută în vedere potrivit contractului de asociere autentificat sub nr. 2172/20.09.2017 și potrivit intereselor patrimoniale individuale ale acestora, urmând să încheie noi înțelegeri contractuale specifice care să reflecte în mod explicit aceste structuri, modalități și interese. Stoneberg declară că, pe cheltuiala sa exclusivă și în numele CCIR și, respectiv, Romexpo, care, la rândul lor își exprimă acordul, va realiza planurile urbanistice necesare pentru dezvoltarea proiectului imobiliar corespunzător asocierii, care implică demersurile legale specifice de avizare, proiectare etc.”, se arată într-o hotărâre a AGA Romexpo, publicată în Monitorul Oficial 1280/21 martie 2019.
CCIR s-a obligat să facă demersuri pentru a obține dreptul real de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Romexpo, ceea ce obține prin legea adoptată miercuri de Camera Deputaților.
Complexul Romexpo este foarte prost întreținut și folosit mult sub valoarea sa, însă terenul este unul dintre cele mai valoroase din București, iar beneficiile pe care le obține statul român trebuie să fie substanțiale.
Pe 1 iunie, Camera de Comerț și Industrie a prezentat proiectul de la Romexpo în mod public. Potrivit prezentării făcute, proiectul propune revitalizarea și integrarea Romexpo în circuitul internațional și o investiție de 2,87 miliarde de euro.
”Conceptul proiectului gravitează în jurul unei componente culturale dominante, un omagiu adus marilor valori autohtone. Aici va fi primul Muzeu de Artă din România dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuși, care va deveni un simbol național, dar cu rezonanță internațională. Totodată, pavilionul central va fi reconfigurat în Sala multifuncțională „George Enescu”, oferind Capitalei un spațiu artistic la standarde internaționale, care să stimuleze potențialul mediului cultural contemporan și care, prin evenimentele găzduite, să devină o atracție pentru publicul de entertainment inclusiv din afara țării. Proiectul integreză pavilioanele expoziționale Romexpo, pe care le reconfigurează și modernizează într-un Centru de Conferințe și Congrese de anvergură”, se arată în comunicatul transmis de CCIR.
Proiectul propune și amenajarea unui parc, pe 30% din teren, între clădirile de birouri și locuințe, 12.000 de locuri de parcare și va genera 30.000 de noi locuri de muncă, spun inițiatorii.
”Într-o simbioză cu atracțiile socio-culturale va fi și ansamblul de retail, care completează conceptul de lifestyle center. Branduri premium, zone de servicii, cele mai noi concepte de entertainment și petrecere a timpului liber vor fi parte din oferta celui mai impresionant proiect mixed-use din Europa. Proiectul înglobează cel mai mare spațiu destinat producătorilor și comercianților autohtoni, într-un concept de fresh market dezvoltat în premieră în România. Totodată, va fi accesibil un centru al antreprenoriatului românesc, unic în țară, facilități de tip coworking capabile să genereze oportunități pentru mediul de business local. Un element inedit este și Muzeul de Istorie Monetară, o inițiativă în premieră națională, dar și cel mai mare Oceanariu din țară, un adevărat parc acvatic, care va reprezenta un nou punct de interes turistic. Ca o funcțiune complementară unui centru expozițional de anvergură va fi realizat și un hotel de 5 stele, în linie cu exigențele unei capitale europene”, a mai comunicat CCIR.
8
17
