Camera Deputaților și Senatul au plen reunit, luni, de la ora 16.00, pentru învestirea Guvernului Orban II. PSD, Pro România şi ALDE au anunțat că nu participă la ședință, în timp ce parlamentarii liberali vor fi prezenți în sală, însă nu vor vota. Pentru PNL, scenariul alegerilor anticipate pare tot mai îndepărtat, în condițiile în care cel mai probabil ședința de plen va fi amânată astăzi din lipsa cvorumului, PSD încercând să amâne votul pentru luna martie.

Ludovic Orban în ParlamentFoto: Guvern

Potrivit regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru ca şedinţa în care se va vota învestirea Guvernului Orban II să se poată desfăşura, este nevoie de prezenţa în sală a cel puţin 233 de parlamentari, astfel încât să se asigure cvorumul necesar şedinţelor comune.

PSD, Pro România şi ALDE au anunţat că parlamentarii nu vor participa la şedinţă.

"Decizia PSD este că luni vom fi prezenţi cu toţii la grupurile parlamentare şi nu vom participa la votul de învestire a Guvernului Orban. Motivarea este clară: aşteptăm răspunsul Curţii Constituţionale, dacă este constituţional, chiar dacă este demis, un premier rămas interimar să fie iar desemnat", declara liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu.

Şi liderul Pro România, Victor Ponta, a anunţat că parlamentarii partidului nu vor să participe la "ceea ce este o piesă de teatru de prost gust".

Călin Popescu Tăriceanu a anunțat și el că ALDE "nu va face jocul PNL în vederea declanșării alegerilor anticipate”, astfel că parlamentarii ALDE nu vor participa la votul de luni: "ALDE a hotărît să nu intre în jocul de-a anticipatele pe care l-a inițiat PNL și, în consecință, nu vom participa la votul guvernului Orban II. Constituția spune la art. 103 alin. 2 următoarele: «Candidatul la funcția de prim ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, Votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului». Ori luni, dl Orban nu ne cheamă la un vot de încredere, ci la unul de neîncredere”.

Deşi PMP a părut până acum cel mai apropiat partid de noua guvernare, liderul Eugen Tomac a anunţat că parlamentarii PMP vor asigura cvorumul, dar nu vor vota.

Singurii care au anunțat că vor asigura cvoumul, alături de PNL, sunt parlamentarii de la USR. "Vom participa pentru a asigura cvorumul, vom vota împotriva învestirii Guvernului astfel încât să facem încă un pas spre anticipate", a declarat liderul deputaților USR Cătălin Drulă.

Premierul desemnat se bazează pe 196 de parlamentari pentru prezenţă, insuficienţi însă pentru a asigura cvorumul, iar despre respingerea Guvernului pentru a declanşa procedura anticipatelor nici nu se poate pune problema.

De altfel, liberalii conştientizează iminenţa eşecului, Raluca Turcan exprimându-şi îngrijorarea cu privire la şansele de a avea cvorum în şedinţa de luni. "Din partea PSD ne aşteptăm la blocaje, şicane şi lipsă de responsabilitate în faţa aşteptărilor românilor. E foarte posibil ca luni, ca într-un joc politic intern al PSD-ului, să nu se creeze cvorumul pentru a putea respinge în plenul Parlamentului Guvernul Orban şi a face primul pas spre alegeri anticipate. Lucrul acesta este generat exclusiv de către calculele politicianiste ale PSD-ului, care doreşte să prelungească această stare de nemulţumire a românilor, pentru faptul că la nivel de întreg Parlament nu se poate crea responsabilitatea necesară ajungerii la alegerile anticipate", a spus Raluca Turcan.

Premierul Ludovic Orban spunea, joi, referitor la faptul că PSD vrea să boicoteze votul pentru învestirea Guvernului Orban II, că social-democrații vor fi "exclusiv responsabili” pentru întrunirea cvorumului în Parlament. ”Vom vedea ce va fi. Dacă nu se adună cvorum este vina PSD, pentru că PSD deține 42% din Parlament și înseamnă că boicotează o procedură constituțională. Ca atare, responsabilitatea în cazul în care nu va exista cvorum va fi exclusiv responsabilitatea PSD”, a declarat Orban.

Soluția pe care o au liberalii în fața piedicilor puse anticipatelor este sesizarea CCR pentru refuzul Parlamentului de a acorda votul de învestitură.

Ludovic Orban vine în Parlament cu același Cabinet. Dintre cei 16 miniştri ai Guvernului Orban II, doar 4 din cei 16 audiaţi au primit aviz pozitiv în comisiile parlamentare.

Tot astăzi, CCR decide dacă desemnarea lui Orban din nou premier este constituțională

Tot astăzi, Curtea Constituțională dezbate sesizarea sesizarea președinților Camerei Deputaților și Senatului, Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, privind desemnarea lui Ludovic Orban premier, pentru a doua oară, de către președintele Klaus Iohannis.

Președinții Parlamentului arată în sesizarea trimisă Curții Constituționale privind desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier că șeful statului își exercită discreționar și abuziv atribuțiile, astfel că este invocat un conflict juridic de natură constituțională între președintele Klaus Iohannis și Parlament.

În cererea către CCR, Ciolacu invocă un conflict juridic de natură constituțională între președintele Iohannis, care are atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, și Parlament, care are atribuția de a da votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului și de a retrage încrederea Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.

CONSULTĂ AICI SESIZAREA CONDUCERII PARLAMENTULUI

În punctul de vedere trimis CCR, Iohannis afirmă că cererea lui Marcel Ciolacu și a lui Titus Corlățean este inadmisibilă, neîndeplinind condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională, pentru că nu există niciun blocaj constituțional astfel încât să fie necesară intervenția CCR. Președintele mai spune că din sesizarea PSD lipsesc tocmai argumentele unui conflict instituțional, pentru că social-democrații "nu au putut identifica elementele unui blocaj".

"Această opțiune a președintelui României este calificată de autorul sesizării ca generatoare de un pretins conflict juridic de natură constituțională ce ar necesita intervenția Curții Constituționale. Însă, din ansamblul argumentelor invocate de autorul sesizării lipsește chiar cel privind existența unui blocaj instituțional ce ar necesita arbitrajul Curții Constituționale, deși obligația de a motiva îndeplinirea fiecărei condiții a existenței unui conflict juridic de natură constituțională îi incumba. Pe de altă parte, apreciem că această omisiune în motivare nu poate avea altă explicație decât aceea că autorul sesizării, în mod obiectiv, nu a putut identifica elementele care ar contura un blocaj instituțional.

Astfel, opțiunea președintelui României, materializată în actul desemnării, nu poate fi de natură să împiedice Parlamentul să se pronunțe cu privire la solicitarea de învestitură ori să îndeplinească altă competență constituțională. Din această perspectivă, cererea apare ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională", afirmă șeful statului în documentul trimis CCR.

Mai mult, el arată că, potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin "a bloca” se înțelege "a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze”.

"Or, prin emiterea decretului de desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru, Parlamentul României nu este împiedicat în exercitarea vreuneia dintre atribuțiile sale, ci dimpotrivă, ca efect al acestei desemnări, se deschide procedura învestirii Guvernului, în cadrul căreia poate fi exercitat dreptul exclusiv al senatorilor și deputaților de a decide asupra acordării încrederii viitorului Guvern. În opinia noastră, a achiesa la punctul de vedere al autorului sesizării ar echivala cu împiedicarea Parlamentului de a-și exercita o prerogativă și, implicit, a senatorilor și deputaților de a-și exercita mandatul, cu afectarea rolului constituțional al Președintelui României și cu antrenarea Curții Constituționale în conflicte politice. Așadar, apreciem că soluționarea prezentei cereri a fost și este inadmisibilă prin neîndeplinirea uneia dintre trăsăturile esențiale ale unui conflict juridic de natură constituțională, respectiv aceea a existenței unui blocaj instituțional".