Ministrul Ana Birchall îi transmite șefei CSM, Lia Savonea, că în cazul modificării Legii privind organizarea Agenției Naționale de Integritate se impune ca impactul acestora să fie analizat nu numai din perspectiva CSM, ci și din cea a ANI. Aceasta, după ce conducerea CSM a transmis Senatului un proiect de modificare a legii ANI, care conține mai multe propuneri controversate, între care aceea ca venitul soţului sau soţiei celui care depune declaraţia de avere să fie anonimizat.
Într-o scrisoare trimisă șefei CSM, Lia Savonea, ministrul Justiției, Ana Birchall, arată că "se impune o analiză mai aprofundată a impactului acestora nu numai din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii, dar și din perspectiva autorității investite de lege cu responsabilitatea asigurării implementării prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese, anume Agenția Națională de Integritate".
"Este evident avantajul depunerii declarațiilor de avere și de interese la nivel centralizat pentru magistrați, judecători și procurori, din întregul sistem. În opinia noastră, acesta constituie un exemplu de bună practică, cu atât mai mult cu cât dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor sunt păstrate la Consiliul Superior al Magistraturii”, scrie Birchall în documentul transmis Liei Savonea, potrivit Mediafax.
În privința propunerii care vizează anonimizarea datelor de identificare ale membrilor de familie cu ocazia publicării declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, Birchall transmite că propunerea poate fi avută în vedere "în contextul mai larg al unei modificări a întregului cadru legislativ referitor la domeniul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”.
"Cu referire la propunerea de limitare a termenului de publicare a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pe paginile de internet ale instituțiilor și a Agenției Naționale de Integritate, considerăm că menținerea publicității declarațiilor de avere și de interese pe toată durata funcției, cât și timp de trei ani de la încetare constituie un demers în direcția asigurării exercitării funcțiilor demnităților publice în condițiile de transparență”, se mai arată în document.
Propuneri controversate
Iniţiativa de modificare a legii ANI a venit din partea judecătoarei CSM Simona Marcu, considerată o apropiată a șefei CSM, Lia Savonea, iar documentul a fost ținut secret de CSM, de Ministerul Justiţiei şi de senatorul Robert Cazanciuc, care a primit aceste propuneri în urmă cu mai multe luni, potrivit Europa Liberă.
Printre propunerile controversate este aceea ca declaraţiile de avere şi de interese să fie publicate pe pagina de internet a instituţiilor din care provin funcţionarii obligaţi de lege să depună astfel de documente doar 3 ani. La fel, şi pe site-ul ANI.
O altă prevedere vizează posibilitatea ANI de a verifica un funcţionar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării. În prezent, ANI nu are o limită pentru a verifica averea unui funcţionar.
Altă propunere arată că verificarea averii poate fi făcută de inspectorii ANI în doar 45 de zile de la data sesizării, urmând ca numai cazurile excepționale să aibă o perioadă prelungită de cercetare cu alte 45 de zile.
Inițiativa mai prevede ca venitul soţului sau soţiei celui care depune declaraţia de avere să fie anonimizat.
Ce spune Lia Savonea
Lia Savonea a susținut că a făcut aceste propuneri de modificare a legislației privind organizarea şi funcţionarea ANI "după o amplă consultare a tuturor instanțelor și parchetelor”.
"Președintele Consiliului Superior al Magistraturii reține că în cursul zilei de 1 octombrie 2019 au fost lansate în spațiul public, prin intermediul mass-media, afirmații grave, false și inexacte, privind întocmirea unor propuneri legislative de către președintele CSM de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, precum și informații din cadrul unei proceduri confidențiale conform dispozițiilor legale în vigoare. În privinţa propunerii de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, menţionăm faptul că începând cu data de 9 mai 2019, CSM a iniţiat o lucrare având acest obiect, finalizată la data de 03 iulie 2019, în cadrul Comisiei nr.1 - comună “Legislație și cooperare interinstituțională”, după o amplă consultare a tuturor instanţelor şi parchetelor. Prin urmare, afirmaţia din mass-media potrivit căreia propunerile de modificare legislativă au aparţinut preşedintelui CSM şi au urmărit eludarea unei proceduri de evaluare derulată de ANI este complet falsă", a transmis Lia Savonea, marți, după ce în presă a apărut pe surse informația că ANI îi verifică averea.
Ea arată că, pe 26 august 2019, i-a fost adusă la cunoștință declanșarea de către ANI a procedurilor specifice activității de evaluare ca urmare a unei sesizări transmise de o „persoană fizică”.
"Lucrarea apare ca fiind înregistrată la ANI la data de 12 august 2019, aşadar mult după închiderea lucrării vizând propunerile de modificare legislativă, respectiv 3 iulie 2019. Procedura de verificare preliminară, expres prevăzută de lege, a fost derulată de ANI cu o celeritate neobişnuită dacă avem în vedere multitudinea activităţilor (înregistrarea şi repartizarea lucrării, procedura de evaluare, întocmirea şi comunicarea informării) derulate în numai 8 zile, într-o perioadă tradiţional afectată concediilor de odihnă", spune Lia Savonea.
Potrivit ultimei sale declarații de avere, Savonea are două case, șase terenuri, peste 377.000 de euro și aproape 90.000 de lei în conturi, iar soțul său a vândut în ultimele luni cinci imobile, valoarea tranzacțiilor ajungând la aproape 345.000 de euro.
Ce spun asociațiile de magistrați
Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție au cerut Consiliului Superior al Magistraturii "să publice neîntârziat" propunerile de modificare a Legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI), care ar face mai dificilă procedura de verificare a averii magistraților. Cele două asociații vorbesc despre caracterul ”secret” al acestor propuneri trimise de președintele CSM, Lia Savonea, fapt inadmisibil într-o societate democratică, și îi cer acesteia "să își prezinte imediat demisia din funcția deținută".
Cele două asociații dezaprobă modificările legislative, care ar pune în discuție integritatea magistraților, de tipul publicării declarațiilor de avere și de interese pentru un termen limitat de 3 ani, limitării posibilității Agenției Naționale pentru Integritate de a verifica un funcționar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării, într-un termen limită de 45 de zile, ori anonimizării venitului soțului sau soției celui care depune declarația de avere, dacă este vorba de venituri realizate din avocatură.
O a treia asociație de procurori a criticat propunerile de modificare a legii ANI
Iată mai jos comunicatul AMASP:
„ASOCIAŢIA MIŞCAREA PENTRU APĂRAREA STATUTULUI PROCURORILOR atrage atenţia asupra următoarelor aspecte, raportat la recentele dezbateri din mass media cu privire la iniţiativa de modificare a legii nr. 176/2010, aşa numita „legea ANI”, analiza neavând un caracter exhaustiv, ci propunându-şi să semnaleze modificările cu cel mai nociv potenţial, astfel:
Art. 6 al. 1 lit. e din Legea nr. 176/2010 ar urma să se modifice în mod substanţial, astfel încât, spre deosebire de actuala reglementare, ar impune anonimizarea datelor de identificare şi veniturilor altor persoane fizice decât cele ale declarantului.
Prin această modificare se „ascund” practic veniturile obţinute de către soţul/soţia oricărui funcţionar public, magistraţi inclusiv, astfel încât, spre exemplu, investigațiile jurnalistice independente, întemeiate pe dreptul garantat de CEDO la corecta informare a opiniei publice, ar fi mult îngreunate.
În condiţiile în care numeroase dezvăluiri au ridicat serioase semne de întrebare asupra surselor de venit ale soţilor unora dintre magistraţi, considerăm că o astfel de modificare pare că nu urmăreşte decât să obstrucţioneze accesul publicului în ceea ce priveşte legăturile stabilite în timp între o parte a magistraturii şi zona politică şi financiară, legături pe care le dezavuăm ferm.
Aceeaşi prevedere legală este susceptibilă de obstrucţionarea suplimentară a verificărilor ce s-ar putea întreprinde asupra unor asemenea legături.
Astfel, în lumina modificărilor propuse, se limitează în timp păstrarea online a declaraţiilor de avere şi interese pentru o perioadă limitată la trei ani de la data depunerii, spre deosebire de actualele prevederi care fixează o limită rezonabilă (durata exercitării funcţiei/mandatului şi trei ani ulterior încetării acestora).
De asemenea, ar urma să dispară şi obligaţia arhivării acestor declaraţii.
Observăm aşadar, că prin efectul cumulat al acestor trei măsuri preconizate legislativ: anonimizarea veniturilor obţinute de către soţi (în exemplul dat ai magistraţilor), limitarea drastică în timp a vizibilităţii publice a declaraţiilor şi dispariţia obligaţiei arhivării acestora, posibile legături ilicite stabilite între magistraţi şi persoane fizice sau juridice aparţinând sferei politico – financiare nu vor mai putea fi aduse la cunoştinţa publicului.
Un alt pas susceptibil de a deturna Agenţia Naţională de Integritate de la menirea sa avută în vedere la momentul înfiinţării, ca cerinţă impusă prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare în lupta împotriva corupţiei, este preconizata imposibilitate de a mai efectua verificări pentru o perioadă în trecut mai mare de trei ani anterior sesizării, instituindu-se practic o „imunitate” privind cercetarea modului de dobândire a unor bunuri într-o perioadă din trecut care ar excede termenului menţionat. Este de o importanţă capitală, în acest context, evidenţierea exercitării majorităţii funcţiilor calificate „demnitate publică” pe parcursul unei durate superioare acestui termen de 3 ani, de exemplu: Preşedintele României - 5 ani, judecătorii Curţii Constituţionale - 9 ani, deputaţi şi senatori - 4 ani, membrii CSM - 6 ani - astfel încât modificarea preconizată este realmente susceptibilă de a genera imposibilitatea evaluării modului de dobândire a averii de către astfel de demnitari pe tot parcursul exercitării funcţiei.
Ne este absolut imposibil să decelăm raţiunea instituirii unei astfel de „impunităţi temporale”, mai ales în condiţiile în care pot exista cazuri care să impună verificări mult mai ample şi care să privească aspecte imputabile situate, în timp, anterior celor trei ani.
Această „imunitate” ar urma să fie dublată de imposibilitatea Agenţiei de a efectua cercetări (evaluări) pentru o perioadă de timp mai mare de 45 de zile de la data sesizării, termenul putând fi prelungit, doar pentru motive întemeiate, pentru încă cel mult 45 de zile.
Din nou, raţiunea acestei modificări nu pare a fi alta decât a goli de facto atribuţiile ANI, ştiut fiind că termenul legal de răspuns la o solicitare adresată oricărei instituţii publice este de 30 de zile, evaluările demarate de către agenţie putând avea deseori ramificaţii complexe, legate de operaţiuni de spălare a banilor, a căror analiză necesită timpi operativi raportat la care cele maxim 90 de zile par a duce în derizoriu menirea acestei instituţii, numeroase dosare riscând să fie nesoluţionate din cauza lipsei de resurse.
O altă modificare cu ce poate avea un efect negativ în ceea ce privește lupta împotriva corupţiei este cea a art. 14 al. 5, care, subsecvent modificării, ar paraliza evaluarea averii soţului/soţiei, în cazul în care funcţionarul public (magistrat, de exemplu), a optat pentru regimul matrimonial al separaţiei de bunuri.
Atragem atenţia că în condiţiile exercitării unei astfel de opţiuni, soţul unui magistrat ar putea fi gratificat de către una dintre părţile unui proces judecat chiar de către magistratul respectiv, iar Agenţia nu ar putea evalua posibila supra dimensionare a unui astfel de patrimoniu.
Modificarea legislativă caută să instituie, aşadar, noi căi de dobândire a unor bunuri prin modalităţi ilicite, fiind totodată asigurată şi „imunitatea” aferentă în faţa legii.
Noţiunea foarte importantă de „diferenţe semnificative” între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă (actualmente echivalentul a 10.000 de EURO), ar urma să atingă pragul nejustificat al echivalentului a 20 de salarii medii brute pe economie, prag sub care diferenţa constatată între cele două active (venit legal şi avere efectivă) nu ar atrage nicio consecinţă juridică.
Un simplu calcul arată că echivalentul a 10.000 de EURO, pragul actual, nu depăşeşte 50.000 de RON, pe când echivalentul a 20 de salarii medii brute ar depăşi 100.000 de RON (în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47/2019, salariul mediu brut pentru anul în curs este în cuantum de 5.163 de lei).
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. d din Legea nr. 176/2010, inspectorii Agenţiei nu ar mai putea efectua evaluări în situaţia în care aceste diferenţe s-ar situa, chiar şi nejustificat, sub pragul celor 20 de salarii medii brute, aspect pe carel considerăm incompatibil cu exigenţele transparenţei în exercitarea unei funcţii publice.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 17 al. 6 din Legea nr. 176/2010, o persoană care nu ar putea justifica, de exemplu, o diferenţă de 99.000 RON între veniturile obţinute din exercitarea funcţiei publice şi averea sa, nu ar mai fi considerată incompatibilă (valoarea avută în vedere ca exemplu s-ar situa sub pragul avut în vedere de modificările preconizate).
Avându-se în vedere aceste aspecte, considerăm că este imperios necesară dezvăluirea publică a identităţii iniţiatorilor acestui demers, potenţialii beneficiari ai modificărilor preconizate, inclusiv dintre membrii CSM, precum şi natura reală a „amplei consultări” la care face referire comunicatul C.S.M. din 01 octombrie 2019, având în vedere, de exemplu, transmiterea „de urgenţă” prin email, în cadrul instanţelor din raza Curţii de Apel Braşov, a solicitării de exprimare a unui punct de vedere în data de 05 iunie 2019 cu termen de răspuns stabilit în ziua următoare, la orele 12.
Pe această cale subliniem că ne delimităm de o astfel de propunere formulată de CSM considerând că transparența în exercitarea funcției publice, incluzând aici și patrimoniul magistratului, este un element esențial pentru statul de drept.
Nu în ultimul rând, considerăm că în contextul actual, în care instanţele şi parchetele se confruntă cu dificultăţi evidente în gestionarea activităţii curente, preocuparea Consiliului Superior al Magistraturii de a iniţia modificările menţionate, dincolo de pretextul formal al dificultăţii de gestionare a fluxului de transmitere şi completare a declaraţiilor de avere şi interese de către magistraţi, este una care excede interesului general al societăţii, singurul care poate îndritui un atare demers.
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor
procuror Antonia Diaconu, co-președinte
procuror Cosmin Adrian Iordache, co-președinte”
5
1
