Deputații au adoptat marți propunerea legislativă care prevede că şeful de Stat Major al Apărării va fi numit pentru o perioadă de 5 ani, cu începere de la 1 iulie, fără posibilitatea de prelungire a mandatului. Legea privind organizarea Ministerului Apărării a fost modificată după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea din actul normativ în baza căreia președintele Klaus Iohannis a prelungit cu un an mandatul şefului Statului Major General, Nicolae Ciucă.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 242 voturi ''pentru'', 4 ''împotrivă'' şi 6 abţineri, propunerea legislativă care prevede că şeful de Stat Major al Apărării va fi numit pentru o perioadă de 5 ani, cu începere de la 1 iulie, fără posibilitatea de prelungire a mandatului acordat, scrie Agerpres.
Propunerea legislativă vizează modificarea şi completarea art. 39 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, în sensul stabilirii ca în funcţia de şef al Statului Major al Apărării să poată fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei, în prezent fiind prevăzut să poată fi înlocuit doar de locţiitor.
Proiectul mai prevede stabilirea unui termen de cel puţin trei luni înainte de expirarea mandatului în care ministrul Apărării Naţionale să transmită propunerea de numire a noului şef al Statului Major sau de prelungire a mandatului celui aflat în funcţie, avizată de premier, preşedintelui României.
"Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 5 ani, cu începere de la 1 iulie, fără posibilitatea de prelungire a mandatului acordat. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei", prevede proiectul.
Propunerea ministrului Apărării Naţionale de numire a unui nou şef al Statului Major al Apărării, avizată de prim-ministru, va fi transmisă preşedintelui României cu cel puţin trei luni înainte de expirarea mandatului şefului Statului Major. Mandatul şefului Statului Major al Apărării, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a legii, se prelungeşte până la data de 1 iulie ce urmează îndeplinirii mandatului său iniţial, mai stabileşte proiectul.
Camera Deputaţilor este primul for sesizat cu acest proiect, Senatul fiind decizional.
Curtea Constituțională a fost sesizată cu o excepție de neconstituționalitate de către Curtea de Apel București în procesul în care Ministerul Apărării Naţionale solicita anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.
Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.
Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".
Pe 10 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.
Iniţial, pe 31 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea MApN şi a suspendat decretul semnat de Iohannis. Preşedintele a făcut recurs la Instanţa supremă şi a câştigat în final procesul cu Ministerul Apărării.
0
0
