Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că tema completurilor specializate de la instanța supremă nu poate reprezenta, în niciun caz, conflict juridic de natură constituțională între Parlament și instanța supremă, dar nu ar exclude o decizie de neconstituționalitate din partea CCR, date fiind "deciziile ciudate" luate de Curte în ultima perioadă. El spune că o astfel de hotărâre ar arunca în aer toate sentințele în procesele de corupție și că ceea ce face puterea este "o amnistie mascată". "Pe ei nu îi interesează completurile, dacă sunt sau nu specializate, ei vor să scape", a declarat pentru HotNews.ro fostul președinte al CCR.
Comentând pentru HotNews.ro acest demers, Augustin Zegrean a spus că Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție prevede, într-adevăr, că dosarele de corupție trebuie judecate de completuri specializate, dar nu există astfel de completuri - sunt completuri penale, care fac de toate, pentru că "nu poți pune acum un complet pentru hoți, unul pentru tâlhari, altul pentru violatori". Tot așa, legea prevede, de exemplu, și tribunale pentru minori și a fost înființat unul singur, la Brașov. "Și atunci, tot ce s-a judecat în materie de minori nu este valabil?", se întreabă fostul președinte al CCR.
Date fiind "deciziile ciudate" luate de Curtea Constituțională în ultima perioadă, Zegrean nu exclude o decizie de neconstituționalitate a CCR, deși "ar fi împotriva logicii". El consideră că o astfel de hotărâre a Curții Constituționale ar arunca în aer toate dosarele de corupție de la completurile de 3 ale instanței supreme.
"Ar fi mai cinstit să dea legea amnistiei, măcar să știm o treabă. Așa, ne zbatem gândurile cum e asta și cum se rezolvă. Asta se urmărește, nu îi interesează pe ei completul de 3, că e specializat sau nu. Vor să scape. Este o amnistie mascată. Tot ce s-a judecat în materie de corupție, dacă nu a fost judecat de complete specializate, s-ar rejudeca", a declarat fostul președinte al CCR.
El mai spune că tema completurilor specializate de la instanța supremă nu poate reprezenta, în niciun caz, conflict juridic de natură constituțională între Parlament și instanța supremă. Cum argumentează:
- "Nu orice încălcare a legii este conflict juridic de natură constituțională. Când judecătorul aplică legea cum nu îi convine unuia, ne-am duce la Curte și am sesiza conflict între Judecătoria din Beclean sau Parlamentul României. Nu este posibil.
- Din practica CCR, până în 2018, nu este conflict juridic pentru că CCR a stabilit clar ce înseamnă acest conflict: atunci când o autoritate a statului refuză să-și îndeplinescă o atribuție prevăzută de lege sau privește o atribuție care aparține altei autorități. În general, conflict juridic de natură constituțională poate exista între Parlament și Guvern, Guvern și președinte.
- Orice judecător mai poate încălca legea, dar asta nu e conflict juridic, conflict este între instituțiile fundamentale ale statului".
Apărarea lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman în care liderul PSD a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cere instanței supreme rejudecarea dosarului în fond. În documentele depuse la instanța supremă și consultate de HotNews.ro, avocații au invocat o nulitate absolută, spunând că sentințele în acest proces au fost pronunțate de un complet penal obișnuit, ci nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000.
0
10
