Armament și muniții produse în Bulgaria, România și Slovacia au ajuns la forțele guvernamentale din Sudanul de Sud, în ciuda embargoului impus de Uniunea Europeană, arată o investigație care s-a derulat pe parcursul a patru ani, scrie The Telegraph.

Munitii românesti in SudanFoto: conflictarm.com

Cum este implicat armamentul produs în România (www.conflictarm.com)

  • O companie din Seychelles, EBS Investments Corporation, a derulat un export de muniție din România către Slovacia și de aici în Uganda în 2015
  • Nimic nu indică faptul că guvernele român sau slovac aveau cunoștință că materialele livrate Ugandei urmau să ajungă în Sudanul de Sud
  • În iunie 2016, investigatorii CAR au identificat muniții 7,62×54R mm produse în România în trei locații diferite din statul Kordofan-Sud, Sudan

Potrivit raportului ONG-ului britanic Conflict Armament Research (CAR), Sudanul de Sud, țară unde se derulează un război civil din decembrie 2013, a continuat să primească armament, care a tranzitat cel mai adesea țările vecine, scrie și AFP.

La capătul acestei anchete, CAR a arătat cum țările din regiune, în special Uganda, au ocolit embargoul pentru a alimenta cu arme protagoniștii războiului din Sudanul de Sud, soldat cu peste 380.000 de morți.

Potrivit The Telegraph, pentru armele din Bulgaria, "Sudanul de Sud a convenit cu Uganda să elibereze certificate de utilizator final (actele esențiale pentru transferul internațional al armelor) pentru a părea că aceste arme sunt folosite de forțele armate ugandeze, când în realitate erau destinate întotdeauna Sudanului de Sud", a declarat Mike Lewis, directorul regional al Conflict Armament Research.

Este mai puțin clar dacă guvernul din Uganda, un aliat esențial al SUA în regiune, a fost complice la deturnarea munițiilor trimise din România și Slovacia în 2015, a precizat Lewis. O parte din muniții au fost descoperite la milițiile aliate cu armata din Sudanul de Sud.

Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a așteptat luna iulie 2018 pentru a impune un embargou asupra armelor în Sudanul de Sud, în condițiile în care Uniunea Europeană (UE) a interzis încă din 1994 statelor membre să vândă direct arme Sudanului. UE a amendat acest embargou pentru a include Sudanul de Sud, după declararea independenței față de Sudan în 2011.

În ciuda acestor măsuri, Armata de eliberare a poporului sudanez (SPLA), nu a dus niciodată lipsă de arme și a continuat să primească armament prin intermediul Ugandei, arată CAR.

Rebelii de la SPLA-IO (SPLA în opoziție) au avut mult mai multe dificultăți în aprovizionarea cu arme și adeseori a trebuit să se mulțumească cu cele confiscate de la dușmani, arată ONG-ul.

Directorul general al CAR, James Bevan, a afirmat că organizația sa a derulat "o anchetă exhaustivă, pe teren, în privința tipului de armament folosit".

"Rezultatul este o fotografie științifică a manierei în care interdicția asupra transferului de arme la părțile în război a eșuat", a spus acesta.

CAR subliniază că, în ciuda acuzațiilor și zvonurilor, nicio armă de origine chineză nu a ajuns în Sudanul de Sud după mai 2014.

Înainte de această dată, SPLA a primit, via Mombasa în Kenya, două mari livrări de arme chinezești, una dintre ele incluzând peste 27 de milioane de muniții de calibru mic, rachete, grenade, rachete, puști de asalt și mitraliere.

După sosirea acestor livrări, peste 50% din munițiile în circulație în Sudanul de Sud erau de origine chineză, față de "mai puțin de 2%" anterior, potrivit CAR.

În același timp, Uganda "a continuat să fie o conductă pentru materialele" destinate PLA, adăugă ONG-ul, în condițiile în care președintele ugandez Yoweri Museveni este un susținător ardent al omologului său sud-sudanez Salva Kiir.

Kampala este acuzată de CAR că a furnizat Sudanului de Sud arme pe care le-a primit în principal de la societăți europene și americane în 2014 și 2015, foarte probabil fără știința acestora.

CAR spune că a descoperit și dovezi de vânzări de arme de către Sudan cu destinația SPLA-IO - ceea ce observatorii bănuiau de mult timp - dar nu recente.