Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, a cerut marti suplimentarea ordinii de zi a plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu teme precum Arhiva SIPA, ofiterii acoperiti, casele conspirative si protocoalele incheiate cu SRI, "pentru a fi lamurite" aceste aspecte, informeaza Agerpres.

Foto:

"Este vorba de patru teme: arhiva SIPA, ofiterii acoperiti, casele de conspiratie, protocoalele incheiate cu SRI si DNA. Eu cred ca este cazul, desi le-am mai discutat mai mult sau mai putin superficial in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sa ne indeplinim atributele si rolul de garant al independentei Justitiei si sa lamurim o data pentru totdeauna aceste patru aspecte", a precizat Cristina Tarcea.

Ea a sustinut ca este cazul ca CSM sa solicite Ministerului Justitiei date privind modul de organizare si de functionare a comisiei parlamentare de ancheta privind Arhiva SIPA.

"SIPA este un subiect care a tinut prima pagina a ziarelor o gramada de timp, s-au luat niste masuri superficiale, dar nu stim ce s-a mai intamplat. Subiectul a murit subit", a spus presedinta Inaltei Curti.

In legatura cu subiectul "ofiterilor acoperiti", Cristina Tarcea a aratat ca CSM ar trebui sa solicite CSAT verificarea declaratiilor facute de magistrati cu privire la colaborarea cu serviciile secrete.

"Si aceasta tema poate fi rezolvata foarte simplu. Potrivit dispozitiilor articolului 7 din Legea 303, orice magistrat are obligatia de a da o declaratie pe proprie raspundere cu privire la apartenenta sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din acelasi articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate sa verifice veridicitatea acestor informatii. A mai fost o discutie in CSM pe tema aceasta mai demult, in urma cu cativa ani. Din pacate, nu stiu sa se fi ajuns la o rezolvare concreta a acestui aspect. Prin urmare, cred ca ar trebui sa solicitam CSAT verificarea declaratiilor facute de magistrati cu privire la apartenenta sau nu la serviciile secrete", a explicat Tarcea.

Despre intalnirile din casele conspirative cu implicarea magistratilor, sefa Inaltei Curti a spus ca CSM ar trebui sa ceara desecretizarea acestor informatii, daca ele exista, de la Comisia parlamentara de control al activitatii SRI pentru a dispune in consecinta.

"Din punctul meu de vedere, exista posibilitati ca noi sa rezolvam. Exista constituite in Parlament comisia aceea speciala care se ocupa de activitatea SRI, in care s-ar fi dat anumite date si informatii privind existenta protocoalelor si relatiilor procurorilor, judecatorilor, magistratilor cu case conspirative. Daca exista aceste informatii, ele sa fie desecretizate, sa solicitam noi desecretizarea acestora si sa fie transmise CSM pentru a dispune in consecinta. Daca informatiile difuzate in spatiul public sunt reale, urmeaza sa luam masurile care se impun, sanctionarea acestor aspecte. Daca nu sunt reale, cred ca este cazul sa ne prevalam de obligatia noastra legala de aparare a independentei justitiei", a declarat Cristina Tarcea.

In ceea ce priveste protocoalele de colaborare dintre institutii din justitie si servicii, Tarcea a explicat ca pe ea o intereseaza in special daca aceste protocoale exista, de catre cine au fost incheiate si data la care au fost incheiate.

"In afara de aceste informatii pe care le putem solicita de la aceasta comisie speciala, cred ca mai exista structuri si membri ai corpului magistratilor, exista si instrumente specifice pe care le putem folosi pentru a clarifica aceasta problema. Pe mine, la aceasta ora, nu ma intereseaza neaparat declasificarea acestor protocoale. Ma intereseaza daca aceste protocoale exista, de catre cine au fost incheiate, data la care au fost incheiate, legalitatea lor, persoanele care le-au incheiat si le-au semnat si daca au fost sau nu innoite.

Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui sa fie prioritare fata de desecretizare, ar putea fi solutionate de Inspectia Judiciara. Din cate stiu eu, in cadrul Inspectiei Judiciare, exista judecatori, procurori care au acces la informatii clasificate si pot rezolva aceste probleme.

Din cate stiu eu, protocolul este un acord de vointa si pana cand nu stim ce acorduri de vointa si de catre cine au fost exprimate, cred ca este prematur sa aruncam pur si simplu ideea desecretizarii in spatiul public. Daca toate aceste aspecte se confirma, cred ca este si de datoria noastra sa solicitam institutiilor noastre desecretizarea", a mai precizat presedintele Instantei supreme.