Ce este propaganda la nivel fundamental? Cum influențează tehnologia campaniile de dezinformare? Au românii un „scut” în fața acestor fenomene?
Propaganda și campaniile de dezinformare menite să distorsioneze percepția publicului despre valorile democrației moderne și importanța spațiul transatlantic sunt astăzi printre cele mai importante fenomene care amenință stabilitatea și evoluția țărilor democratice din spațiul european și nord-american.
Impactul pe care aceste elemente le pot avea asupra regimurilor democratice și sferelor publice a atras apariția unei noi generații de cercetători, în special din zona științelor sociale, care încearcă să deslușească procesele interne și riscurile asociate acestor fenomene.
Corneliu Bjola este unul dintre cei mai activi experți din această zonă, fiind profesor de studii diplomatice în cadrul Universității din Oxford, specializat în diplomație, teoria negocierii, etica internațională și managementul crizelor.
EURACTIV România: Comunicarea online combină consumul masiv de informație cu diseminarea (cvasi-imediată în raport cu realitatea) a informațiilor. Anul trecut ne vorbeați despre modul în care platformele media online, precum și rețelele sociale, s-au adaptat la această situație dând naștere unei tendințe de captare a atenției publicului (clickbait, știri inventate etc.). În recenta sa carte, „Despre Tiranie”, Timothy Snyder scrie că „dacă nimic nu este adevărat, atunci totul este spectacol. Cel mai mare portofel plătește pentru cele mai orbitoare lumini”. În acest context, care este rețeta contemporană pentru păstrarea gândirii critice?
Corneliu Bjola: Este o întrebare importantă, al cărei răspuns depinde în mare măsură de modul în care ne raportăm la ceea ce numim propagandă și de modul în care ea deformează instrumentele de gândire critică.
La nivel retoric, a devenit destul de uzual ca actorii politici să atașeze eticheta de propagandă oricărei declarații lansate de oponenți sau de media care nu se aliniază pozitiv cu percepția pe care o au despre ei înșiși. Președintele Trump folosește, de exemplu, frecvent aceasta tehnică împotriva CNN și a altor canale media americane care îi critică pozițiile politice. Este o metodă facilă de a contesta atitudini critice, fără a intra în substanța argumentelor avansate de oponenți și din această cauză nici foarte eficientă. În măsura în care criticile formulate sunt bine întemeiate, discreditarea lor retorică prin folosirea sistematică a etichetei de propagandă sugerează vulnerabilitate politică, lucru pe care opinia publică tinde sa îl retină. Astfel se explică creșterea credibilității CNN, în ciuda atacurilor sistematice ale președintelui Trump din ultimii doi ani.
Citeste tot articolul pe Euractiv.ro
