Proaspat numit in influenta functie de presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, fostul europarlamentar Cristian Busoi pare a fi un politician cu relatii in intreg spectrul politic.
Fost consilier al premierului Calin Popescu Tariceanu, Cristian Busoi a fost doctorandul presedintelui comisiei prezidentiale pentru Sanatate, prof. Cristian Vladescu, si a insarcinat un fost membru PDL, pe Cristian Careba, sa conduca departamentul de audit intern al CNAS. Cristian Busoi vorbeste, intr-un interviu HotNews.ro, despre toate aceste relatii, importante pentru noul sau rol, si este pus in fata intrebarii unui asigurat nemultumit: „Pe cine sa dau in judecata?”
Cele mai importante declaratii ale presedintelui CNAS:
- "Exista spitale care au cheltuieli de personal peste 100% din buget";
- "Multe informatii din SIUI nu sunt folosite atunci cand se iau decizii in Sanatate”;
- "Romania nu este pregatita pentru a trece direct catre un sistem de asigurari administrate privat";
- "Restructurarea CNAS nu e o discutie pentru anul acesta sau anul urmator".
V.M.: Este sistemul medical de stat in pragul falimentului?
Cristian Busoi: Nu. Un raspuns foarte sincer: in niciun caz. Suntem in fata celui mai mare buget pe care l-a avut sanatatea dupa 1990. Sunt aproape 5 miliarde de Euro doar bugetul CNAS. Sigur e o situatie speciala pentru ca trebuie sa inchidem niste plati restante si sa respectam Directiva combaterii platilor intarziate si, mai ales, legea romaneasca prin care facturile trebuie platite la 60 plus 30 de zile. Avem intentia ca din august sa incepem sa aplicam ad literam aceste prevederi.
V.M.: Aveti bani sa faceti asta?
Cristian Busoi: In acest moment exista fondurile necesare. Ar mai fi nevoie de unele ajustari. Incercam sa le facem in interiorul actualului buget. Daca cumva ne vom impotmoli, vom putea anunta public. Intentia noastra este sa aplicam ad literam prevederile Contractului Cadru, legii 72 si intelegerea cu institutiile internationale.
V.M.: Cum sa denumim realitatea in care asiguratul roman, atunci cand ajunge in spital, este trimis sa-si cumpere medicamente din banii lui, materiale sanitare din banii lui? Daca nu e faliment, sa-i spunem hotie atunci?
Cristian Busoi: Nu. Aici vorbim de prost management.
V.M.: Management e un cuvant general.
Cristian Busoi: E un cuvant general. Dar nu se intampla la toate spitalele. Se intampla in spitalele care au cheltuieli de personal foarte ridicate. Exista spitale in Romania, din pacate, care au cheltuieli de personal peste 100% din bugetul pe care-l contracteaza cu CNAS. Exista multe spitale, chiar importante, cu un procent de 80%.
V.M.: Si totusi medicii se plang de salarii mici.
Cristian Busoi: Medicii se plang de salarii mici, care au fost insa marite conform binevenitei decizii a guvernului de a reintregii salariile taiate in 2010. Problema nu e neaparat legata de numarul medicilor sau de salariile lor. In foarte multe din aceste spitale exista personal auxiliar foarte numeros si, poate, nu intotdeauna bugetul este administrat in cel mai eficient mod posibil.
CINE POATE REZOLVA, IN VIZIUNEA PRESEDINTELUI CNAS, PROBLEMA PLATILOR INFORMALE DIN SANATATE
V.M.: In Bistrita, de exemplu, s-au incasat venituri la CNAS care au acoperit doar 59% din banii necesari. Va citez din comunicatul oficial: din 250.517 asigurati inregistrati la Bistrita, platitori sunt 103.496, adica 41%. Nu e contrar aritmeticii primare ca un sistem sa functioneze in astfel de conditii fara sa intre in faliment?
Cristian Busoi: Iau cu rezerve acest comunicat. Nu stiu cand a fost trimis si pe ce baza a fost dat. Sigur, vom verifica acest lucru. Datele pe care le primesc eu de la ANAF, la nivel national, arata ca gradul de colectare este de peste 90% la nivel national. Ma tem ca...
(aici puteti citi comunicatul invocat)
V.M.: Ati inteles gresit. Este vorba de 41% care platesc contributii, restul sunt scutiti.
Cristian Busoi: Faptul ca, in Romania, numarul persoanelor care contribuie conform legii la sistemul de sanatate este mult mai mic decat numarul beneficiarilor este o problema veche si nerezolvata. Dar provine dintr-un principiu de baza al asigurarilor sociale de sanatate: cel al solidaritatii.
V.M.: Dar acest tip de solidaritate romaneasca nu are logica aritmetica.
Cristian Busoi: Haideti sa ne uitam la categoriile exceptate: mare parte din pensionari, cei sub 18 ani, elevi, studenti.
V.M.: Sunt multi studenti care provin din familii foarte bine pozitionate financiar si totusi sunt scutiti. E o problema. Care e solutia?
Cristian Busoi: Ar fi o decizie care excede CNAS si e o decizie politica majora, care ar putea fi luata de Guvern doar cu un larg consens in Parlament. E un subiect care merita o discutie mai ampla.
V.M.: De ce un guvern cu o sustinere atat de solida in Parlament evita astfel de discutii? De zece ani se tot vorbeste despre asta.
Cristian Busoi: Daca am introduce contributii pentru copii si studenti, ar insemna ca tot parintii care lucreaza ar trebui sa contribuie, cel putin pentru copii...
V.M.: Oricum parintii contribuie facand tot felul de plati informale.
Cristian Busoi: ... asta ar insemna ca va trebui sa punem un cost suplimentar la costul muncii in Romania, ceea ce ne face si mai putin competitivi in ceea ce inseamna arena europeana si internationala. In ceea ce priveste impozitul pe profit si cel pe venit suntem foarte competitivi si putem atrage investitii, in ceea ce priveste costul muncii suntem pe primul loc in Europa ca si greutate, ca pondere in sensul negativ. Daca am mai incarca cu contributii suplimentare mi-e teama ca vom distorsiona piata muncii.
V.M.: Suntem in acelasi timp pe primul loc in UE la plati informale, care reprezinta de fapt banii pe care-i scoatem din buzunar pentru a acoperi aceasta lipsa de logica a guvernelor succesive din ultimii zece ani. Sunteti intr-o pozitie influenta acum, cum puteti impinge o dezbatere publica pe aceasta tema?
Cristian Busoi: Platile informale nu se pot rezolva printr-o decizie administrativa a Ministerului sau a CNAS, ci prin felul in care institutiile care trebuie sa sanctioneze acest lucru, care este ilegal, pot sa identifice aceste cazuri, sa le probeze si sa le pedepseasca.
„NU TINE DE MINE SAU DE CNAS CUM SE GOSPODARESC SPITALELE”
V.M.: Ce aveti de gand sa faceti pentru a stopa fenomenul raspandit al pacientilor care sunt trimisi sa-si cumpere medicamente la care ar avea dreptul prin asigurare? Am primit multe intrebari pe tema asta.
Cristian Busoi: Stiu, am vazut. Ne preocupa foarte mult aceasta situatie.
V.M.: Ei platesc o asigurare la institutia pe care o conduceti, e drept de foarte putin timp, iar aceasta institutie ii fura, cel putin asta simt oamenii, pentru ca atunci cand ajung intr-un spital sunt trimisi sa-si cumpere din banii lor medicamente, materiale sanitare.
Cristian Busoi: In primul rand nu sunt trimisi de institutie, de CNAS sau de Casele judetene. Pot fi trimisi eventual de doctorii din spital din diverse motive. Tot ce va pot spune e ca, in acest moment, asiguram conform contractului, legilor si criteriilor, banii spitalelor pentru serviciile medicale pe care le presteaza. Cum se gospodaresc apoi spitalele e o chestiune care nu tine nici de decizia mea, nici a CNAS, indiferent de cat timp as conduce aceasta institutie.
V.M.: De ce in Romania tarifele platite de CNAS pentru serviciile medicale sunt subevaluate comparativ cu nivelul lor real pe piata?
Cristian Busoi: Nu cred ca putem face o comparatie foarte clara intre pretul de piata si felul in care decontam.
V.M.: Deci considerati ca tarifele platite de CNAS nu sunt subevaluate?
Cristian Busoi: Nu intotdeauna, nu pentru toate prestatiile. Noi platim pe sistem DRG, un sistem mai complex, si nu uitati ca vorbim de un sistem care are la dispozitie de zece ori mai putin per capita decat media europeana in conditiile in care multe lucruri costa la fel. Mai putin partea de salarizare. Pe de o parte avem aceasta constrangere bugetara, pe de alta parte in acest moment nu exista niciun fel foarte clar in a ne spune cat costa pe piata.
V.M.: Ati spus de curand cu SIUI-ul nu e un sistem perfect. Functioneaza satisfacator in acest moment?
Cristian Busoi: Daca folosim cuvantul satisfacator, il putem spune fara ezitari. Important e insa sa functioneze bine sau foarte bine. Cred ca lucrurile se pot imbunatati. Eu sunt relativ multumit. Avem multe informatii acolo, multe dintre ele nu sunt folosite atunci cand se iau decizii in materie de sanatate. Sistemul este subutilizat din punctul de vedere al folosirii informatiilor.
V.M.: Ce institutie a statului trebuie sa decizii in functie de acele informatii?
Cristian Busoi: Cred ca in primul rand CNAS, apoi Ministerul Sanatatii, apoi sigur Parlamentul si Guvernul pentru marile decizii legate de soarta sanatatii.
V.M.: Deci in acest moment nu se iau decizii in sanatate bazate pe datele reale din SIUI?
Cristian Busoi: Se iau decizii bazate pe date si fapte reale dar cred ca, daca am privi mai atent acest sistem si informatiile pe care le avem, am putea utiliza mai bine aceste informatii si deciziile sa fie mai bine fundamentate. Nu am spus ca nu e deloc utilizat, am spus ca e subutilizat. Acest sistem ne poate oferi informatii interesante inclusiv in deciziile de a reduce ineficienta cheltuierii banilor si de a reduce frauda din sanatate.
INTREBAREA UNUI PACIENT: PE CINE SA DAU IN JUDECATA?
V.M.: Un pacient este diagnosticat cu cancer si are dreptul, in calitatea lui de asigurat, la tratament citostatic. A platit pentru acest drept contributii o viata intreaga si are contract cu CNAS. Pe cine trebuie sa dea in judecata pentru a-si recupera banii platiti pentru medicamentele pe care spitalele NU i le-au pus la dispozitie din lipsa de fonduri?
Cristian Busoi: Cel putin pe oncologie e total nejustificat ca spitalul sa nu-i puna la dispozitie medicamente pentru ca exista in programul national de oncologie banii necesari. Il rog pe acel pacient sa mi se adreseze in mod direct la Casa.
V.M.: Pacientul s-a adresat deja in multe randuri. Va pune o intrebare precisa: pe cine sa dea in judecata? Ca absolvent al Facultatii de Drept ii puteti raspunde.
Cristian Busoi: Nu va pot da un raspuns cat timp nu intram mai adanc in aceasta situatie. Vorbim de un pacient care are nevoie de un tratament aprobat la nivel national, nu i s-a aprobat dosarul? E un pacient care a avut nevoie de un medicament care nu e pe lista de compensare? Nu i s-a eliberat in farmacie? In spital?
V.M.: Este vorba de o schema de tratament cu medicamente aflate pe lista de compensate si i-au fost asigurate doar jumatate dintre ele. Pe restul a trebuit sa si le cumpere singur.
Cristian Busoi: Intr-un spital din Romania?
V.M.: Da.
Cristian Busoi: ...
V.M.: Pe cine sa dea in judecata?
Cristian Busoi: Va dati seama ca in pozitia mea de presedinte CNAS nu pot da astfel de sfaturi. E o situatie care ma ingrijoreaza si sper ca vorbim de cazuri extrem de izolate. Va rog sa-mi trimiteti mai multe date pentru a va da un raspuns foarte documentat.
RESTRUCTURAREA CNAS NU E O DISCUTIE PENTRU ANUL ACESTA SAU ANUL URMATOR
V.M.: Cum colaborati cu un ministru al Sanatatii, domnul Eugen Nicolaescu, care a repetat public de mai multe ori ca doreste desfiintarea CNAS si chiar a incercat s-o faca de curand?
Cristian Busoi: Colaborez foarte bine cu domnul ministru Nicolaescu.
V.M.: Desi vrea sa va desfiinteze institutia?
Cristian Busoi: Ne cunoastem de foarte mult timp. Am colaborat pe vremea cand mai era ministru in guvernarea liberala. A desfiinta sistemul public de asigurari de sanatate nu este o decizie asumata la nivel guvernamental. Nu exista insa subiecte tabu. Putem discuta orice solutie pentru sistemul sanitar ca sa mearga mai bine. Oricum nu e o decizie pe care o poate lua o singura persoana, fie el presedintele Casei, ministrul Sanatatii. E o decizie pe care o poate lua doar Parlamentul.
V.M.: Va citez motivatia ministrului Sanatatii pentru desfiintarea CNAS: pentru ca acolo „e o armata de oameni care taie frunza la caini, care cere bani, cere spaga, cere atentii.” Cum comentati?
Cristian Busoi: Nu. Aceasta declaratie nu se referea la desfiintarea CNAS, se referea la reorganizarea Ministerului si Directiilor de Sanatate Publica...
V.M.: Si a Caselor de Sanatate.
Cristian Busoi: Si a Caselor, la acel moment. Aceste referiri s-au facut intr-un context in care i-au fost aduse la cunostinta cateva detalii revoltatoare despre comportamentul unor functionari din DSP-urile direct subordonate domnului ministru si domnia sa a reiterat ideea ca trebuie reorganizat pentru ca sunt niste oameni care se comporta in acest fel. Este o afirmatie scoasa din context.
V.M.:Ati discutat cu ministrul Sanatatii despre restructurarea Casei?
Cristian Busoi: Da. Opinia mea, pe care domnia sa a acceptat-o, este ca daca vom face o restructurare si reorganizare, regionalizare a Casei, acest lucru nu se va putea face decat dupa ce decizia generala de regionalizare a Romaniei va fi luata. Deci nu e o discutie pentru anul acesta sau anul urmator.
V.M.: Profesorul Cristian Vladescu, presedintele Comisiei prezidentiale pentru Sanatate, a fost conducatorul dumneavoastra de doctorat. Prima varianta a legii sanatatii, cea promovata de Traian Basescu la inceputul lui 2012, ii apartine in buna parte. Sunteti de acord cu masurile propuse atunci de profesorul Vladescu: administrarea asigurarilor de sanatate de companii private si transformarea spitalelor in societati comerciale sau fundatii?
Cristian Busoi: Am discutat multe lucruri la acel moment cu domnul profesor Vladescu. Din punct de vedere teoretic, intelectual, solutiile au fost extrem de interesante. Mi-am spus public opinia la acel moment: Romania nu era si nu este pregatita pentru a trece direct catre un sistem de asigurari administrate privat, asa cum se intampla in Olanda. In ceea ce priveste transformarea spitalelor in fundatii sau societati comerciale, as prefera sa fie fundatii non-profit. Cred ca acest lucru este luat in calcul inclusiv de actuala conducere a Ministerului Sanatatii. Daca va da mai multa flexibilitate managerilor pentru a-si administra mai bine bugetul, pentru a-si putea administra mai bine personalul, pentru a obtine sponsorizari, donatii mai usor, poate fi o solutie.
3
7
