Presedintele Traian Basescu a transmis duminica un mesaj cu prilejul Zilei Internationale de Comemorare a Victimelor Holocaustului in care aminteste ca cinstirea amintirii dramei Holocaustului este un gest necesar de respect si de compasiune, pe care il datoram atat victimelor cat si supravietuitorilor.
Presedintele arata ca "exprimarea adevarului in spatiul public, laolalta cu angajamentul societatii civile si al autoritatilor, este cea mai sigura cale de reconstructie a spiritului unei comunitati, a unei natiuni" si ca doar in cadrul acestui dialog permanent "putem vorbi despre viitor, ca rezultat al unei responsabilitati impartasite".
Seful statului incheie precizand ca mesajul zilei de 27 ianuarie este "Sa ne amintim!", acesta fiind singurul mod in care putem intelege misiunea care ne revine.
- Redam in cele ce urmeaza comunicatul integral al Administratiei Prezidentiale
Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a transmis duminica, 27 ianuarie a.c., un mesaj cu prilejul Zilei Internationale de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Va transmitem acest mesaj:
"Astazi aducem omagiul nostru memoriei victimelor Holocaustului din intreaga lume. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Holocaustul a devenit un nume generic pentru o tragedie umana de proportii, care a fost justificata printr-o ideologie a urii si a discriminarii rasiale.
Fiecare popor isi construieste identitatea intr-un permanent dialog cu istoria. Din pacate, aceasta istorie, in care suntem cu totii implicati, a facut ca Holocaustul sa devina o parte a identitatii poporului evreu. Consacrarea, la nivel international, a unei zile in care cinstim amintirea dramei Holocaustului este un gest necesar de respect si de compasiune, pe care il datoram, in egala masura, victimelor si supravietuitorilor Soah-ului.
Dupa asemenea tragedii umane vine un timp al reflectiei, cand suntem chemati sa asumam cu luciditate trecutul. Nimeni nu poate nega efectele devastatoare ale urii rasiale, ale discriminarii si violentei. Daca uneori deciziile politice si legislatia nu sunt suficiente pentru a pune capat manifestarilor extremiste, amintirea crimelor si a mediului care le-a facut posibile poate sa formeze o mentalitate a deschiderii autentice catre celalalt, in care cunoasterea si toleranta sa fie privilegiate si cultivate.
Poate, intr-un mod aparent paradoxal, comemorarea Holocaustului, ca expresie ultima a raului in istoria moderna, ne incurajeaza sa implinim ceea ce este bun si drept intr-o societate care doreste sa ramana consecventa cu principiile sale; condamnand violenta si discriminarea, ne exprimam fidelitatea fata de valorile care ar trebui sa ne defineasca actiunile si sa ne orienteze aspiratiile: libertatea, solidaritatea, demnitatea si curajul.
In aceeasi logica a paradoxului, lectia Holocaustului ne arata ca suntem nevoiti sa ne amintim de razboi pentru a putea gandi o civilizatie a pacii; trebuie sa ne amintim de sacrificarea a milioane de oameni nevinovati pentru a intelege valoare unei singure vieti; trebuie sa ne gandim la cei care nu au avut de ales, tocmai pentru ca noi sa constientizam importanta deciziilor personale pe care le vom lua.
Exprimarea adevarului in spatiul public, laolalta cu angajamentul societatii civile si al autoritatilor, este cea mai sigura cale de reconstructie a spiritului unei comunitati, a unei natiuni. Doar in cadrul acestui dialog permanent putem vorbi despre viitor, ca rezultat al unei responsabilitati impartasite.
Ziua de 27 ianuarie este o zi in care istoria se priveste pe sine prin prisma celor care au supravietuit ororilor totalitarismului. Mesajul acestei zile este, asa cum spune traditionala rugaciune evreiasca, «Sa ne amintim!». Cred ca numai astfel putem intelege misiunea care ne revine in calitate de cetateni si oameni de stat, intr-o lume a libertatii si a civilizatiei."
5
2
