De ce n-am privi alegerile financiare pe care le facem in fiecare zi ca pe un test al bunului-simt si-al cunoasterii limitelor, mai degraba decat ca pe o problema matematica? Pusa in lumina echilibrului, lupta cu irosirea devine una de recunoastere fata de noi insine a unor lucruri simple pe care le trecem cu vederea ca si cum am cheltui banii vecinului.

1. De multe ori, solutia cea mai simpla de economisire este cea mai evidenta: consuma mai putin!

Poarta de mai multe ori aceeasi haina, mananca mai putin si arunca mai putina mancare (citeste cate ceva despre asta pe lovefoodhatewaste.com). Iesi in oras mai rar si pe jos, gaseste-ti mai multe satisfactii simple in locul celor de mall si pub.

Aplica aceleasi reguli si in relatiile cu ceilalti. Cumpara cadouri simbolice, nu materiale - sunt mai durabile in amintire si au un dublu efect benefic: pentru bugetul tau si impotriva risipei si consumerismului general.

Iar inainte de a arunca lucruri la gunoi gandeste-te: cati oameni ar sari in sus de fericire sa poata avea lucrurile tale - asa demodate sau fara gust cum iti par.

2. Cati oameni folosesc bicicleta stationara pe post de cuier si ating consola Wii doar cand sterg praful?

Daca testezi multe dintre produsele pe care (crezi ca) ti le doresti inainte de achizitionare vei avea surprize. Poti descoperi ca te plictisesc. Ca sunt prea greu de folosit. Ca nu au efect. De ce sa tii un colos de plastic in casa?

Pana la urma linia dintre economisire si ecologie este destul de subtire - tot la consumerism ajunge.

3. "Chiar imi trebuie?" - intreaba-te asta de fiecare data cand lasi moda, prietenii, familia sau vanzatoarea sa iti dicteze ce cumperi.

Chiar trebuie sa iti cumperi un apartament mic la un cost mare? Chiar iti trebuie o noua camera foto cand cea veche sta nefolosita cu lunile? Chiar ai nevoie de masina cand metroul te duce de doua ori mai repede la birou?

Datele financiare sunt importante in deciziile de cumparare, dar nu sunt singurele pe care trebuie sa le iei in considerare. Doar pentru ca sunt lucruri la pret redus, nu inseamna ca trebuie sa le si cumperi.

4. Nelipsita lista de cumparaturi ar trebui sa contina mai mult decat produse si cantitati.

Scrie ce vrei sa iei, dar mai ales cat vrei sa dai! Inaintea sesiunii de cumparaturi ai mintea limpede si privirea nu e atrasa de luminite, inscriptii cu “Reducere 70%” si oferte de 3 produse la pret de 2. Ajuns in magazin, tendinta este sa cheltui prea mult pe prea putin, sa “vanezi” oferte cand, de fapt, tu esti cel “vanat” si sa ajungi acasa cu jumatate din lucrurile de pe lista si fara un ban in buzunar.

5. Care este costul real al confortului tau?

Masina: aduna costul benzinei, reviziile, asigurarea, dobanda la imprumut (daca este cazul), eventuale imbunatatiri sau mici accidente. Iesirile la film: benzina, biletele, popcornul, apa, taxa de parcare, eventual si cina inainte sau dupa.

Cat costa o haina pe care nu o poti asorta cu nimic si te obliga sa mai cuperi alte doua-trei lucruri pe langa ea?

Sunt costurile mai mici decat beneficiile? Cand calculezi pretul unei achizitii, iei in considerare toate costurile aditionale sau doar cifra de pe eticheta?

6. Poti tinti sus in orice domeniu - mai putin financiar. Cunoaste-ti limitele pungii.

Daca plata ratelor la casa, masina, nunta sau toate la un loc inseamna 60%-70% din bugetul tau lunar, nu ti le poti permite. Nu te amagi cu gandul ca vei primi o marire, te vor ajuta parintii, vei ramane sanatos ani in sir sau vei gasi o slujba mai bine platita - este posibil sa se intample exact invers.

Deciziile rationale, cu urmari clare, nu se pot baza pe lucruri incerte, cresteri viitoare sau ajutoare ipotetice. Oricat de greu ti-ar parea, incearca sa te limitezi la resursele disponibile si sa eviti risipa - de dragul unei vieti fara rate si penalitati, dar si ca sa dovedesti ca iti cunosti limitele.

De multe ori, bugetul este considerat o problema strict financiara, de planificare a cheltuielilor si impartire a salariului in 4 plicuri corespunzatoare celor 4 saptamani viitoare.

In realitate, puterea de a te incadra in ceea ce ai denota mai mult decat pricepere matematica - ea presupune echilibru, abilitate, forta de a nu te lasa influentat de mode sau pareri si o preocupare care merge dincolo de propria persoana – pentru natura si pentru alti oameni.