​Proiectul Legii învățământului preuniversitar și cel al Legii învățământului universitar au fost prezentate luni de ministrul Educaţiei, Ligia Deca, criticată pentru lipsa de transparenţă privind aceste legi. Reamintim că noile legi ale Educației au fost puse în dezbatere publică de către Sorin Cîmpeanu, care a demisionat între timp din cauza acuzațiilor de plagiat. Succesoarea sa, Ligia Deca, cea care s-a ocupat de proiectul „România Educată”, lansat de Klaus Iohannis încă din primul mandat, a venit cu noi modificări.

Ligia DecaFoto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Ea a spus că în jurul datei de 8 martie va începe procesul de avizare interministerială a celor două proiecte, iar după ce vor fi adoptate de guvern vor merge în parlament pentru dezbatere și adoptare.

Cele două proiecte au fost publicate luni pe site-ul Ministerului Educației, unde vor sta în dezbatere publică 10 zile.

  • „Urmează o dezbatere parlamentară. Îmi doresc şi voi fi în Parlament să apăr aceste forme pe care noi le scoatem în dezbatere.
  • Mi se pare absolut normal ca prevederile care vizează susţinerea elevilor, a carierei didactice, programele naţionale care asigură calitatea şi echitatea sistemului să rămână şi voi lupta pentru ele.
  • În momentul în care voi considera că legea sau legile nu mai răspund la nevoile sistemului şi nu mai reprezintă punctul de vedere al Ministerului Educaţiei, atunci mă voi gândi la alte acţiuni”, a susţinut Ligia Deca, întrebată ce modificări nu va fi dispusă să accepte.

Principalele modificări aduse legilor educației, prezentate de Ligia Deca:

  • Proiectele au beneficiat de un amplu proces de consolidare, iar astăzi vor fi publicate pe site-ul Ministerului Educației, unde vor fi în consultare publică 10 zile
  • Pe ce s-au bazat: În primul rând, pe proiectul România Educată, schimbările la legislația conexă, decizii ale CCR
  • Din cele 422 de măsuri, 75% sunt deja implementate sau în curs de implementare
  • 21% sunt măsuri care țin de legislația secundară, 4% din măsuri
  • În perioada 13 iulie - 22 august 2022 legile au stat în consultare publică, peste 4.000 de entități au contribuit în cadrul acestor dezbateri
  • După acest proces s-au strâns amendamente care au trebuit analizate

Principalele modificări - Legea învățământului preunversitar:

  • Reducerea analfabetismului funcțional - 5 din 10 elevi de 15 ani au competențe matematice sub nivelul minim
  • 4 din 10 elevi citesc un text și nu pot formula o concluzie

Liceele pedagogice şi universităţile vor forma profesorii pentru învăţământ primar

  • Vrem să profesionalizăm cariera didactică - profiluri foarte clare de formare
  • Creșterea calității formării inițiale
  • Liceele pedagogice și universitățile vor forma profesorii de învățământ primar
  • Profesia didactică necesită studii superioare
  • Se va înființa corpul de mentorat
  • Vom generaliza masteratul didactic care include 80% practică - cei care se inscrsiu primesc bursă lunară egală cu salariul brut
  • La 5 ani, cadrele didactice vor obține credite de formare
  • Se înființează un centru național de formare didactică
  • Ne dorim educatori și profesori motivați și susținuți
  • Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie
  • Această prevedere este inclusă în legile Educaţiei şi avem sprijinul politic pentru a o pune în practică
  • Se propune ca norma să fie redusă pentru cadrele didactice cu o vechime de peste 15 ani
  • Preţuim cadrele didactice care se pensionează - se acordă o primă în cuantum de două salarii de bază cadrelor didactice la data încetării de drept a contractului individual de muncă. De asemenea, vom asigura un nivel mai bun de mentorat didactic pentru stagiari şi debutanţi

Se vor mări bursele

  • Vor fi crescute bursele. Astfel, bursele de merit vor creşte de la 200 de lei pe lună la 450 de lei pe lună
  • Bursele de performanţă, care devin burse de excelenţă olimpică, vor avea valoare pentru cei care au premii la olimpiade naţionale - 700 de lei pe lună, pentru cei care aduc medalii de la olimpiadele naţionale - 1.000 de lei pe lună
  • Elevii care câştigă medalii la sporturile olimpice organizate de federaţiile sportive naţionale vor beneficia de burse de merit
  • Cele trei rute liceale - teoretic, vocaţional, tehnologic - vor conferi şanse egale de acces în învăţământul superior
  • De aceea, şi bacalaureatul de adaptează cu profilul liceal
  • Ne dorim să generalizăm învăţământul tehnologic dual până în anul 2027. Asta înseamnă că orice program de învăţământ tehnologic se va realiza în strânsă cooperare cu un angajator
  • Includem şi învăţământul superior - practic, în ruta duală completă este inclus învăţământul superior
  • Sprijinim suplimentar consorţiile de învăţământ dual din care fac parte autorităţile publice locale, angajatorii, liceele tehnologice şi pot face parte şi universităţile

Admiterea la liceu:

  • Evaluarea naţională rămâne în formula de acum - probe scrise la matematică, limba şi literatura română şi limba maternă
  • Se introduce ideea de concurs de admitere la profilurile liceelor unde există concurenţă dovedită în ultimii ani dacă liceele vor să scoată aceste locuri prin concurs
  • Pentru acele profiluri pe care le doresc scoase la concurs liceele pot alege două probe pliate pe profil. De exemplu, pentru Științele naturii pot alege chimia şi biologia în aşa fel încât să poată selecta dedicat pentru potrivirea cu profilul respectiv
  • Pentru 60% din locurile de pe profilurile vizate se poate da concurs, 40% din locuri rămânând în repartizare computerizată.
  • Din aceste 40%, prioritate pe 10% dintre acestea vor avea elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau elevii de etnie rromă.
  • Repartizarea computerizată se va face după Evaluarea Națională și după concursul de admitere la liceu
  • Subiectele vor fi standardizate, unice şi elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în conformitate cu programele la nivel gimnazial cu un grad de dificultate adecvat competiţiei, respectiv mai degrabă pentru selecţie decât în forma de examen sumativ pe care o are evaluarea naţională

Bacalaureat:

  • Examenul de Bacalaureat se pliază pe fiecare profil. Vom avea Bac-ul tehnologic pe care liceele tehnologice îl propun şi îl aşteaptă de multă vreme
  • Rămânem cu două probe de competenţe lingvistice - limbă străină I, limbă străină II - tocmai pentru a creşte potenţialul de angajare şi adecvare a absolvenţilor pentru societatea viitorului, cele două probe la nivelul de competenţă diferită, în funcţie de câtă limbă străină s-a studiat pe parcursul orelor de liceu sau de gimnaziu
  • În plus, va exista o probă complementară pentru competenţe de bază
  • Pentru profilul uman, această probă va fi la matematică sau la ştiinţe ale naturii, iar pentru profilul real va fi o probă la alegere din disciplinele socio-umane: istorie, logică, filosofie sau psihologie. Notarea se va face pe sistem admis/ respins.
  • În sesiunile de vară și de toamnă ale examenului de bacalaureat elevii clasei a XII-a vor avea mai puține discipline de examen, pentru că probele de competențe lingvistice pentru limba 1, limba 2, probele de competențe digitale și proba de competență complementară vor putea fi susținute din timpul anului școlar

Învățământ universitar - mandate limitate pentru rectori

  • Mandatele rectorilor sunt limitate în mod clar. Durata unui mandat de rector este de cinci ani
  • Un mandat poate fi înnoit doar o singură dată, iar o persoană nu poate fi rector în aceaşi universitate mai mult de zece ani, indiferent de întreruperile celor două mandate
  • Procedura pentru acordarea, retragerea, anularea titlurilor de doctor este una clară şi transparentă în acord cu cadrul legislativ existent, inclusiv cu deciziile Curţii Constituţionale
  • Aşa cum ştiţi, decizia CCR din vara anului trecut arată că titlul de doctor poate fi anulat doar dacă a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Aceeaşi decizie CCR mai subliniază că doar o instanţă judecătorească poate anula diploma de doctor
  • Am considerat că este nevoie să aducem mai multă transparenţă şi să punem mai mult accent pe prevenţie. Cum facem asta? Nu se mai poate renunţa unilateral la titlul de doctor
  • Tezele devin documente publice. Înainte de susţinerea lor există 90 de zile în care ele vor sta într-o platformă publică, astfel încât oricine doreşte să le poată consulta şi să poată sesiza eventuale abateri de le etica universitară înainte ca teza să fie susţinută în comisia respectivă. Universităţile analizează în primă instanţă sesizările de plagiat
  • În cazul în care există suspiciuni cu privire la rezoluţia dată de către Comisia de Etică a universităţii, CNATDCU va rezolva contestaţiile
  • În cazul în care CNATDCU decide că o teză este plagiată, există o direcţionare clară legală pentru ca cei care au emis diploma, adică rectorul să meargă în instanţă şi să ceară anularea titlului sau dacă nu a produs încă efecte juridice, o poate revoca
  • Se poate retrage acreditarea domeniului din cadrul universităţii ca instituţie organizatoare de doctorat, ceea ce înseamnă retragerea dreptului universităţii de a mai admite noi studenţi la doctorat
  • În cazul în care se constată abateri mai grave sau repetate, se poate merge până la retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de învăţământ superior", a mai arătat ministrul.
  • Sunt prevăzute şi sancţiuni pentru conducătorii de doctorat, membrii comisiei de susţinere sau alte persoane implicate în incidente dovedite de fraudare în procesul de emitere a titlurilor de doctor.
  • CNATDCU va rămâne garantul calităţii şi integrităţii tezelor de doctorat. CNATDCU propune motivat inclusiv invalidarea acestora în procesul iniţial de susţinere

Profesorii cercetaţi pentru violenţă împotriva elevilor nu vor mai putea să intre la clasă

  • Noile legi ale Educaţiei conţin și proceduri clare de semnalare şi intervenţie în situaţiile de violenţă şcolară, inclusiv bullying
  • Ne dorim să întărim responsabilitatea şi capacitatea CJRAE şi a consilierilor şcolari pentru a preveni violenţa şi pentru a asigura asistenţa necesară celor implicaţi în diferite incidente violente, atât a agresorilor, cât şi a victimelor, sprijin pentru cadrele didactice prin programe de formare, ca să ştie cum să se adreseze şi cum să prevină astfel de situaţii, cursuri de educaţie parentală, va exista Strategia naţională pentru educaţie parentală şi aici Ministerul Educaţiei îşi propune din nou să colaboreze cu alte entităţi cu responsabilităţi în acest sens
  • O noutate este faptul că profesorii cercetaţi pentru violenţă împotriva elevilor nu vor mai putea să desfăşoare activităţi didactice cu elevii, dar vor primi drepturile salariale.
  • Având în vedere că există multe situaţii în care, până la finalizarea cercetării disciplinare, profesorul nu poate fi împiedicat acum, pe legea actuală, să intre la clasă, am introdus o prevedere prin care profesorii cercetaţi pentru violenţă împotriva elevilor să nu mai desfăşoare de fapt activităţi didactice cu elevii, dar cu păstrarea drepturilor salariale, pentru că dreptul la muncă nu poate fi negat, constituţional, însă nu ne mai dorim ca profesorii violenţi sau care prezumăm că ar fi fost violenţi să aibă expunere la copii, la clase, la comunitatea şcolară

-----------------------

De la numirea sa în funcție, în 3 octombrie 2022, Ligia Deca, până atunci consilier prezidențial și coordonator al proiectului „România educată“, rămas în sertare ani de zile, a susținut o singură conferință de presă, la scurt timp de la preluarea conducerii Ministerului Educației.

„A existat un proces de dezbatere publică, care s-a încheiat. În acest proces am primit peste 9.000 de amendamente (la legile educației - n.r.) pe care le citim, le analizăm, încercăm să finalizăm în termenul stabilit și pentru aceasta am început discuții cu specialiști în zonele care mai sunt încă în lucru și care au suscitat interes public: evaluările, măsurile legate de integritate, secțiunile care vizează echitatea în sistemul educațional sau internaționalizarea”, declara atunci Ligia Deca despre proiectele legilor educației, puse în dezbatere în vară de către Sorin Cîmpeanu.

Deca spunea în decembrie 2022 că cele două proiecte vor ajunge în Parlament pentru adoptare la începutul sesiunii din februarie, ceea ce nu s-a întâmplat însă pentru că PNL și PSD nu s-au pus de acord asupra modificărilor.

PSD a criticat dur o serie de prevederi din proiectele noilor legi ale educației, iar secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar Florian Lixandru a rămas fără atribuții pentru o zi din această cauză. El a scris pe Facebook că PSD nu este de acord cu varianta propusă pentru admiterea la liceu, pe motiv că o astfel de formulă „restrânge drastic” accesul copiilor la educaţie de calitate. În opinia sa, este „cel puţin discutabil” dacă liceele pot avea dreptul să-şi organizeze propriile admiteri, pentru că „ar creşte riscul practicii neloiale” a meditaţiilor şi al „corupţiei”.

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, a atacat-o dur pe Ligia Deca, ministrul Educației, vorbind despre „secretomania legată de legile educației și disprețul pentru dialog și colaborare”.

Una dintre cele mai controversate modificări aduse de Deca, conform proiectelor obținute pe surse, este legată de admiterea la liceu.

Noul proiect al legii învățământului preuniversitar, obținut de HotNews.ro, prevedea că, pe lângă Evaluarea Națională, să existe și examen separat de admitere care să fie orgnizat de licee. Astfel, elevii clasei a VIII-a care vor să meargă la un liceu unde este concurență ar trebui să dea și un alt examen de admitere, care va fi organizat de liceu, la cel mult două probe de profil. De exemplu, un copil care va alege un profil de Matematică-Informatică la un liceu unde sunt 29 de candidați pe 28 de locuri ar putea da examen și la Informatică, dar și la Matematică, cu itemi de dificultate mai mare față de Evaluarea Națională.

Candidaţii sunt admişi în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiţia promovării fiecărei probe cu minimum nota 5. Elevii care nu au fost admişi la concursul de admitere participă la repartiţia computerizată.

Nouă structură a examenului de bacalaureat ar urma să se modifice și ea, conform proiectului, și să includă două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, și nu doar la una, dar și o altă probă de competențe suplimentară.

Conform noului proiect de lege a educației, obținut de HotNews.ro, elevii clasei a XII-a de la profilul umanist ar urma să susțină o probă scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază la matematică, iar elevii de la profilul real vor avea o probă scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele: logică, psihologie, sociologie, economie, filozofie.