Patrula inedită de patru avioane militare rusești și chinezești în largul Coreii de Sud și Japoniei reprezintă "o nouă dezvoltare majoră" care urmărește contrarea influenței Statelor Unite în Asia, apreciază analiștii intervievați de AFP.

TU-95Foto: Flickr

Exercițiul comun aerian a antrenat proteste din partea Seulului și Tokyo - ambii aliați cu Washingtonul în regiune - care au declarat că unul dintre avioanele rusești le-a violat spațiul aerian.

Marți, avioane de vânătoare sud-coreene au tras aproape 400 de focuri de avertizare după ce un avion rusesc a intrat în spațiul aerian al Coreii, în apropiere de insulele Dokdo - controlate de Coreea de Sud dar revendicate de Japonia sub numele Takeshima.

Japonia a anunțat și ea că a ridicat avioane de vânătoare.

"Este important pentru că arată că forțele aeriene ale celor două țări au suficientă încredere în ele pentru a coordona o patrulă de această natură, de o manieră pe care țările din regiune o vor găsi cu siguranță destabilizatoare", afirmă Lyle Morris, analist la Rand Corporation.

China și Rusia întrețin legături din ce în ce mai strânse și au efectuat deja un număr de exerciții militare comune.

Dar această patrulă aeriană comună are o semnificație politică particulară, deoarece a fost realizată în apropierea unor insule contestate, care sunt surse de tensiuni diplomatice între Japonia și Coreea de Sud.

„Operațiune perfect calculată”

Ahn Chan-il, un fugar nord-coreean devenit cercetător la Seul, consideră că încălcarea spațiului aerian a fost "deliberată".

"China și Rusia încearcă o contrapondere la Washington în privința dosarului nuclear nord-coreean", a declarat acesta. "Provoacă probleme pentru a câștiga predominanță în regiune, provocând doi aliați importanți ai Washingtonului."

Moscova și Beijingul au afirmat că patrula comuna nu a vizat nicio parte terță și a negat orice violare a spațiului aerian.

Dar, spun analiștii, această operațiune îndrăzneață a fost perfect calculată vizând simultan două țări foarte apropiate diplomatic de Statele Unite.

Adam Ni, cercetător specializat în China la Universitatea Macquarie din Sydney, subliniază că bombardierele implicate - două H-6K chineze și două Tu-95 rusești - dețin fiecare capacități nucleare.

"Acest lucru trimite un mesaj suplimentar" care reprezintă o "dezvoltare destul de masivă în termeni de securitate regională", potrivit acestuia.

'O provocare la adresa Statelor Unite'

Comerțul bilateral între China și Rusia a crescut cu 25% în 2018 ajungând la cifra record de 108 miliarde dolari (97 miliarde euro). Într-un summit din iunie, președintele chinez Xi Jinping l-a numit pe omologul său rus Vladimir Putin "cel mai bun prieten".

Mai mulți analiști avertizează însă că acest cooperare depășește domeniul economic și vizează un parteneriat mai larg pentru a bulversa statu quo.

"Este de asemenea semnul că această cooperare dintre Rusia și China a atins o maturitate suficientă pentru a efectua patrulări comune", notează J. Michael Cole, cercetător la Global Taiwan Institute din Washington.

"Din punctul meu de vedere, acest lucru constituie o provocare directă la sistemul de alianțe al Statelor Unite în Asia-Pacific".

Aceste patrule comune au venit cu o zi înainte de publicarea de către China a unei Cărți albe a Apărării, care prezintă ambițiile sale în domeniul militar.

Armata populară de eliberare (APL), cea mai mare din lume, cu două milioane de soldați, prevede întărirea arsenalului tehnologic de vârf.

Într-o conferință de presă, un purtător de cuvânt al ministerului chinez al Apărării, Wu Qian, nu a exclus organizarea de alte patrule comune în viitor și a subliniat că cele două armate intenționează să-și dezvolte relațiile la "noi nivele istorice".

Dar această cooperare nu va fi în mod automat facilă.

China și Rusia "de o anumită manieră nu au în continuare încredere" una în alta, spune Ni. Dar ele se confruntă cu "o provocare comună în materie de securitate cu Statele Unite".