Operele a trei laureati ai Nobelului literar intra luna aceasta in Biblioteca Polirom

de D.S.     HotNews.ro
Luni, 3 ianuarie 2011, 13:52 Actualitate | Cultură


Traduceri in Biblioteca Polirom
Foto: Polirom
Samuel Beckett, Doris Lessing si Saul Bellow sunt laureati ai Premiului Nobel pentru Literatura. Traduceri din operele celor trei autori vor intra in aceasta luna in Colectia Biblioteca Polirom. Este vorba de Integrala prozei scurte a lui Samuel Beckett, care va apare prima data in limba romana, alaturi de Carnetul auriu, cea mai cunoscuta scriere a lui Doris Lessing, si de antologia de nuvele si povestiri Filiera Bellarosa a lui Saul Bellow.

Samuel Beckett
Opere I. Integrala prozei scurte
Traducere de Ileana Cantuniari si Veronica D. Niculescu

Samuel Beckett, cistigator al Premiului Nobel pentru Literatura, este unul dintre cei mai profunzi si mai originali scriitori ai secolului XX. Felul in care proza lui exprima suferinta si izolarea constiintei umane a schimbat fata literaturii universale. Beckett vorbea despre proza scurta ca despre unul dintre momentele importante ale operei sale, un mediu extrem de intens in care si-a distilat ideile. Strinsa intr-un singur volum, proza lui da imaginea evolutiei artistice, dezvaluindu-i in acelasi timp scriitura ca parte a unui proces intr-o perpetua mobilitate.

Volumul reuneste prozele scurte, scrise in franceza sau engleza, din diferite perioade de creatie ale lui Beckett, oferind o perspectiva de ansamblu asupra evolutiei temelor, personajelor, limbajului si a modalitatilor stilistice specifice scriiturii sale. Respingind categoric elementele traditionale legate de intriga, personaje si decor, textele sale creeaza o lume golita de semnificatii, o lume a spatiilor claustrofobe si a pustietatilor intunecoase, populata de mizantropi cinici si angoasati, vagabonzi cu trupuri subrede si solitari apatici care se chinuie fara speranta sa exprime inexprimabilul si sa gaseasca un scop unei existente lipsite de finalitate. Aceasta viziune sumbra a vietii ca agonie este ilustrata in limbajul esentializat la maximum cu o forta virila si o subtilitate intelectuala care fac din Beckett unul dintre cei mai mari stilisti ai secolului XX.

Figura exceptionala a literaturii absurdului, Samuel Beckett (1906-1989) exceleaza in egala masura in arta romanului, in dramaturgie si in nuvelistica. El pune in scena, in cele mai diverse forme, tragedia gandirii care isi pierde statutul de inteligenta ordonatoare intr-un univers ce aluneca iremediabil in irational. Povestirile si nuvelele reunite in volumul Integrala prozei scurte ofera o perspectiva panoramica asupra evolutiei scriiturii sale, de la proza cu puternice influente joyceene din prima perioada de creatie, incarcata de eruditie si intertextualism ce devin pe alocuri obscure, la cea autoreferentiala si minimalista din ultima perioada. Respingand categoric elementele traditionale legate de intriga, personaje si decor, textele lui Bechett creeaza o lume golita de semnificatii, a spatiilor claustrofobe si a pustietatilor intunecoase, populata de mizantropi cinici si angoasati, vagabonzi cu trupuri subrede si solitari apatici care se straduie fara speranta sa exprime inexprimabilul si sa gaseasca un scop unei existente lipsite de finalitate. Aceasta viziune sumbra a vietii ca agonie este ilustrata in limbajul esentializat la maximum cu o subtilitate care face din Beckett unul dintre cei mai mari stilisti ai secolului XX.

Poet, dramaturg, nuvelist, critic si traducator, reprezentant de marca al literaturii absurdului, Beckett a ilustrat in operele sale lipsa de sens a existentei, dezintegrarea valorilor traditionale si alienarea individului. A publicat numeroase volume de poezii, povestiri, piese de teatru, romane si eseuri critice, dintre care amintim: Eleutheria (1947), Asteptindu-l pe Godot (1949), Sfirsit de partida (1957), Murphy (1938), Molloy (1951), Malone murind (1952), Cum e (1960), Watt (1968), Mercier si Camier (1970). In 1969 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatura.

Doris Lessing
Carnetul auriu
Traducere de Cristiana Visan si Ciprian Siulea

„Doris Lessing este o legenda vie.  A publicat aproape cincizeci de carti si si-a cistigat pe drept cuvint reputatia de stilista redutabila si de scriitoare a carei opera depaseste orice clasificare. Citeva dintre romanele ei se numara printre opere clasice ale modernitatii.” (The Washington Post)

Carnetul auriu (1962) este povestea unei scriitoare, Anna Wulf, a celor patru carnete in care isi inregistreaza viata si a incercarii ei de-a le uni, in final, intr-un al cincilea carnet, auriu. Anna Wulf este in acelasi timp personajul unei nuvele, intitulata Femei libere, „care scrie patru carnete si nu doar unul pentru ca, dupa cum ea insasi recunoaste, trebuie sa separe lucrurile intre ele, pentru a evita haosul, informitatea, esecul...” – noteaza, in prefata romanului, Doris Lessing. Astfel incit, cele patru carnete ale Annei se impletesc cu fragmente dintr-o realitate aparenta, a vietii ei, a copiilor ei, a fostilor amanti. Stilul postmodern este o trasatura de baza a cartii, desi autoarea insista ca lectura sa tina seama mai degraba de temele serioase ale romanului. Carnetul negru inregistreaza experientele Annei in timpul razboiului, cel rosu, momente din perioada in care era membra a Partidului Comunist, cel galben, povestea unei iubiri, iar cel albastru, amintiri si visuri. Este un roman cu mai multe povesti, iar autoarea ne anunta inca de la inceput sa fim atenti la o tema anume, a esecului, „care, uneori, atunci cind oamenii se prabusesc, devine o modalitate de a-si vindeca propriile false dihotomii si separari”.  

Doris Lessing (Doris May Tayler) s-a nascut in Persia (actualul Iran) pe 22 octombrie 1919, din parinti britanici. Ulterior, familia ei s-a mutat in Rhodesia de Sud (in prezent, Zimbabwe). Primul roman, The Grass Is Singing, o reflectare a propriei copilarii petrecute in Africa neagra, a aparut in 1949. Atrasa de ideologia comunista, se disociaza definitiv de aceasta pe la mijlocul anilor ’50, in urma denuntarii abuzurilor regimului stalinist. Intre 1951 si 1959 publica ciclul Children of Violence, apoi inovatorul Carnet auriu (1962), experiment literar si joc indraznet cu multiple perspective, considerat o adevarata Biblie a feminismului. In anii ’70 si ’80 urmeaza seria romanelor „despre spatiul interior”, printre care se numara O coborare in infern (1971; Polirom, 2007), Memoirs of a Survivor (Memoriile unei supravietuitoare, 1974) si ciclul romanelor SF (Canopus in Argos: Archives, 1979-1983). Ulterior publica Al cincilea copil (1988), Love, Again (1996) si Ben, in the World (2000). Pentru Under My Skin: Volume One of My Autobiography, to 1949 (1995) i-a fost decernat James Tait Black Memorial Prize. A doua (si ultima) parte a autobiografiei sale, Walking in the Shade, aparuta in 1997, a fost nominalizata la National Book Critics Circle Award. De a lungul impresionantei sale cariere a fost distinsa cu cele mai prestigioase premii literare din Europa, iar in 2007 a devenit a unsprezecea femeie careia i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatura. In acelasi an i-a fost publicat ultimul roman, The Cleft (in pregatire la Editura Polirom).

Saul Bellow
Filiera Bellarosa si alte povestiri
Traducere de Ioana Zirra. Prefata de Janis Bellow

„Dintr-o poveste spusa dupa cina a iesit un fir lung, luminos, de matase, iar in zilele si apoi saptaminile care au urmat am observat cum Saul tese evenimentele, accidentalul, amintirea si gindul – tot ce citise, ce discutaseram impreuna si ce visase noptile –, creind covorul oriental care e Filiera Bellarosa.” (Janis Bellow)

Filiera Bellarosa si alte povestiri este cea mai cuprinzatoare antologie de nuvele si povestiri a lui Saul Bellow. Povestirea care da titlul volumului este relatarea unui „expert in amintiri”, ce rememoreaza relatia sa cu Harry Fonstein si sotia lui, Sorella. Palpitanta istorie a lui Harry, un evreu evadat dintr-o inchisoare italiana in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial cu ajutorul lui Billy Rose, o celebritate din lumea showbizului newyorkez, este si un pretext pentru analiza relatiei dintre evreul european si evreul americanizat, dar si o poveste despre memorie si uitare, despre oameni si ceea ce ii leaga ori ii desparte.
Plasate adesea – dar nu exclusiv – in Chicago si in anii Marii Crize economice din perioada interbelica, istoriile incluse aici sint o imagine a unei lumi si un studiu fascinant asupra naturii umane. Ele ilustreaza forta de analiza si talentul de povestitor ale lui Bellow, fiind impregnate cu ironia fina si subtila ce reprezinta una din marcile sale stilistice.

Saul Bellow s-a nascut in 1915 la Montreal, in Canada, intr-o familie de emigranti evrei rusi. A urmat cursurile Universitatii din Chicago, ale Universitatii Northwestern si ale Universitatii din Wisconsin, luandu-si licenta in sociologie si antropologie. A fost membru al National Institute of Arts and Letters. In 1975 a obtinut Premiul Pulitzer pentru Darul lui Humboldt, iar in 1976 a primit Premiul Nobel pentru Literatura. In 1984 e numit de presedintele francez François Mitterand Comandor al Legiunii de Onoare. Pina in prezent, Bellow este singurul scriitor caruia i s-a acordat de trei ori National Book Award. Data fiind contributia sa extraordinara la dezvoltarea literelor americane, in anul 1988 i-a fost conferit si cel mai inalt titlu pe care guvernul american il acorda artistilor – National Medal of Arts. Saul Bellow a debutat in 1941 cu o nuvela aparuta in paginile revistei Partisan Review. I-au urmat romanele Hoinarul (1944), Victima (1947), Aventurile lui Augie March (1953; Polirom 2008), Traieste-ti clipa (1956; Polirom, 2002), Henderson, regele ploii (1959; Polirom, 2007), Herzog (1964; Polirom, 2004), Planeta domnului Sammler (1970; Polirom, 2008), Darul lui Humboldt (1975; Polirom, 2003), Iarna decanului (1982; Polirom, 2005), Ravelstein (2000; Polirom, 2001, 2008). Prozatorul a incetat din viata pe 5 aprilie 2005, in Brookline, Massachusetts.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















708 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by