Ministrul Culturii si Identitatii Nationale, Ioan Vulpescu, a afirmat, duminica, la sedinta solemna a Academiei Romane cu prilejul Zilei Culturii Nationale, ca societatea romaneasca experimenteaza "sinucigas" abandonarea culturii si se confrunta cu o "deculturatizare durabila", potrivit Agerpres.
"In opinia mea, am intrat intr-o epoca a derizoriului, care este la fel de periculoasa pentru cultura ca si epoca anticulturala, reprezentata de defunctul regim comunist. Acum nimeni nu mai ameninta fatis cultura si pe creatorii ei, nici nu-i mai cenzureaza politic manifestarile, insa un val apasator de tensiune si dispret, de indiferenta institutionala si iresponsabilitate acopera zi de zi tot ce se face in materie de cultura. De la scoala, in care se invata tot mai putin, mai ales limba si literatura romana si istorie, pana la mass-media din care cultura pare a fi disparut, societatea romaneasca experimenteaza sinucigas abandonarea culturii. (...) Daca pana acum vorbeam despre dezvoltarea durabila, acum suntem confruntati cu deculturatizarea la fel de durabila", a spus Ioan Vulpescu, la sesiunea solemna "In jurul identitatii romanesti, organizata de Academia Romana si Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta.
Potrivit lui Vulpescu, in societate exista pericolul pierderii identitatii, atat a celei culturale, cat si a identitatii antropologice. El a mentionat o statistica conform careia in Finlanda, o tara cu 5,5 milioane de locuitori, sunt tiparite mai multe titluri si intr-un tiraj mai mare decat in tara noastra, care are 21 de milioane de locuitori.
"Pe masura ce studiul limbii si literaturii romane si, respectiv, al istoriei nu-i mai ofera copilului roman nicio certitudine cu privire la cine este el ca om in lume si cine sunt cei in mijlocul carora s-a nascut si traieste, consumul de cultura de orice fel, nu numai de romana, scade la zero", spune ministrul.
El propune declansarea unei campanii de repozitionare a culturii in societate: "E momentul sa declansam impreuna o batalie culturala, o batalie pentru valorile culturii noastre, (...) nu un razboi, ci o campanie sustinuta si inteligenta prin care oameni si institutii sa colaboreze pentru repozitionarea culturii in societate. Va propun sa relansam ideea strategiei culturale nationale, care sa nu se bazeze pe proiecte goale si pe cheltuirea ingenioasa a banilor publici nationali si europeni, ci pe crearea unui consens in jurul promovarii valorilor culturii nationale, inclusiv prin masuri legislative."
Vulpescu a adaugat ca este nevoie de trei tinte: repozitionarea sociala a creatorului si, respectiv a cercetatorului stiintific, repozitionarea si consolidarea institutiilor culturale, inclusiv a cercetarii stiintifice si conservarea si valorificarea superioara a patrimoniului, iar cultura sa beneficieze de proiectii bugetare multianuale si de o asumare consensuala a cresterii finantarii.
El a mai spus a mai spus ca Academia a furnizat "cuvenitele reparatii morale" personalitatilor eliminate din motive politice de regimul comunist, iar acestea au fost imediat reprimite dupa 1989: "Din fericire, o privire obiectiva asupra istoriei recente a Academiei noastre arata ca ea a reusit sa se adapteze noii structuri a culturii, ingloband stiintele exacte si tehnice si promovand dialogul inter si transdisciplinar."
1
1
