Două studii recente au oferit indicii cu privire la cauzele „Long Covid”, un sindrom cu mecanisme încă misterioase, unul dintre ele sugerând efectul comun al sechelelor din diferite organe, iar celălalt un mecanism la nivelul neuronilor, transmite AFP.
Există „dovezi concrete că diferite organe suferă modificări" după o spitalizare pentru Covid, a declarat într-o conferință de presă Christopher Brightling, coautor al unui studiu publicat vineri în revista Lancet Respiratory Medicine.
Studiul se bazează pe scanările RMN ale unui număr de 259 de pacienți spitalizați pentru Covid în 2020-2021. Acestea au fost comparate cu examinările efectuate pe aproximativ cincizeci de persoane care nu au fost niciodată infectate.
„Anomalii la mai multe organe”
Aproape o treime dintre pacienții cu Covid au prezentat „anomalii" la mai multe organe la câteva luni după ce au părăsit spitalul. Printre aceste organe se numără creierul, plămânii și rinichii și, într-o măsură mai mică, inima și ficatul.
Cercetătorii au descoperit, de exemplu, leziuni în materia albă a creierului, un fenomen care poate fi asociat în literatura științifică cu un ușor declin cognitiv.
Pentru autorii studiului, precum și pentru observatorii independenți, aceste rezultate deschid o posibilă explicație pentru Covidul Lung, adică persistența unor sechele de durată la câteva luni după infecție.
Această tulburare, care totuși nu are o definiție acceptată de toți cercetătorii, este încă slab înțeleasă din punct de vedere fiziologic, existând mai multe explicații concurente care nu sunt neapărat exclusive.
Studiul publicat vineri sugerează că un Covid lung „nu poate fi explicat prin insuficiențe severe concentrate într-un singur organ", ci mai degrabă printr-o „interacțiune între cel puțin două anomalii în organe (diferite)", susține în același număr al revistei Lancet Respiratory Medicine, specialistul în pneumologie Matthew Baldwin, care nu a fost implicat în acest studiu.
Long Covid ar putea pleca de la creier
Un alt studiu, publicat cu o săptămână mai devreme în revista eBiomedicine, indică un mecanism care acționează în creier.
Realizat de o echipă de la Inserm, Institutul Național Francez pentru Sănătate și Cercetare Medicală, acest studiu a analizat aproximativ cincizeci de pacienți, dintre care unii suferiseră o scădere a nivelului de testosteron, legată de o alterare de către virus a anumitor neuroni care reglează funcțiile de reproducere.
Cercetătorii au măsurat apoi funcțiile cognitive ale acestor pacienți și au constatat că aceștia aveau performanțe mai slabe atunci când această categorie de neuroni era afectată.
Aceste rezultate „sugerează că infecția poate duce la moartea acestor neuroni și poate fi cauza anumitor simptome care persistă în timp", precizează Inserm într-un comunicat de presă.
O lungă listă de simptome
Oboseală, tuse, dificultăți de respirație, febră care revine, pierderea gustului sau a mirosului, dificultăți de concentrare, depresie...
Covidul lung se manifestă prin unul sau mai multe simptome dintr-o listă lungă, în general în primele trei luni de la infectare și care persistă timp de cel puțin două luni.
Aceste simptome nu pot fi explicate prin alte diagnostice și au un impact asupra vieții de zi cu zi.
În Franța, sindromul Long Covid afectează 4% dintre adulți, adică 2,06 milioane de persoane cu vârsta de peste 18 ani, o mică parte (1,2%) afirmând că au dificultăți mari în activitățile lor zilnice, potrivit unui studiu realizat de Santé publique France în toamna anului trecut, ale cărui rezultate au fost dezvăluite în luna iunie.
Cu toate acestea, marea majoritate a pacienților (90%) care suferă de Long Covid au înregistrat o ameliorare lentă a simptomelor după doi ani, restul fie se ameliorează rapid, fie prezintă simptome persistente, potrivit unui studiu publicat în luna mai de către medicul epidemiolog Viet-Thi Tran (Université Paris Cité / AP-HP), care a implicat 2.197 de pacienți din colectivul „ComPare" care suferă de Long Covid și care au fost monitorizați în mod regulat.
(Foto articol: DreamsTime.com)
16
8
