Premierul irakian, Iyad Allawi, a autorizat ieri, fortele americane si irakiene sa patrunda in orasele Fallujah si Ramadi, relateaza agentiile de presa internationale. "Confer autoritate Fortei multinationale si le cer fortelor irakiene sa o sprijine.
Suntem hotarati sa curatam Fallujah de teroristi", care nu doresc pacificarea tarii, a afirmat seful Guvernului interimar, intr-o conferinta de presa organizata la Bagdad. Decizia nu se refera si la Kurdistan. Allawi a subliniat ca granitele cu Siria si Iordania vor fi inchise.
Masurile exceptionale decise pentru Fallujah si Ramadi includ blocarea accesului sau iesirii din aceste orase a tuturor barbatilor cu varste intre 15-50 de ani. In plus, de ieri seara, la ora locala 18:00 au intrat in vigoare si interdictii de circulatie.
"Nu avem alta optiune decat de a lua masuri necesare pentru protejarea poporului irakian de acesti ucigasi, eliberand Fallujah", a argumentat premierul interimar de la Bagdad.
Aproximativ 20.000 de militari americani si irakieni s-au masat ieri in jurul bastionului. In zori, trupe americane si irakiene au lansat o ofensiva de amploare pentru a prelua controlul asupra orasului. Au recucerit spitalul si doua poduri peste Eufrat.
Bombardamente de artilerie si raiduri aeriene au vizat cartierele din estul si vestul orasului, incepand de duminica, la ora 20:00 (19:00 ora Romaniei), si pana ieri, la ora 01:0 (00:00, ora Romaniei). 02:00 - Doi militari americani au fost ucisi, la Fallujah - primele pierderi inregistrate in ofensiva care vizeaza recapturarea bastionului sunnit.
Cei doi s-au inecat cand buldozerul lor s-a rasturnat in fluviul Eufrat. Cadavrele au fost descoperite in rau la ora locala 08:00.
Tirana isi pregateste terenul pentru aderare
Albania a anuntat ieri, ca si-ar putea consolida participarea la operatiunile de mentinere a pacii, in cadrul eforturilor sale de aderare la Uniunea Europeana si NATO.
Astfel, o companie de infanterie si alta de ingineri militari, numarand cate 70 de persoane fiecare, ar putea fi trimise in Bosnia, iar o echipa de medici militari, creata in colaborare cu Macedonia si Croatia ar putea fi trimisa in Afganistan, a anuntat Ministerul albanez al Apararii, Igli Hassani. Tirana a deplasat deja 70 de trupe de mentinere a pacii in Bosnia si 23 in Afganistan.
Mica tara balcanica a trimis de asemenea, in Irak, un contingent necombatant format din 71 de persoane. Autoritatile discuta majorarea numerica a acestora la 120.
Doua noi companii de mentinere a pacii albaneze fac parte din Brigada multinationala de pace din sud-estul Europei (SEEBRIG), infiintata in 1998 de Albania, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Grecia, Italia, Romania, Slovenia, Turcia si Statele Unite. SEEBRIG a fost creata in vederea coordonarii eforturilor statelor care nu erau, la acea data, membre ale NATO.
Este de asteptat ca Alianta sa-si dea aprobarea finala in legatura cu aceasta in prima jumatate a anului viitor, cand noua forta va deveni pe deplin operational.
Bulgaria s-a repozitionat
Batalionul de infanterie bulgar din Irak a ocupat o noua pozitie in aceasta tara, in scopul intaririi masurilor de securitate, a declarat Ministerul Apararii de la Sofia.
Trupele bulgare s-au mutat de la Karbala la Diwaniya, centrul administrativ al provinciei Qadisiyah, considerat drept o locatie mai sigura si stabila pentru cei 480 de militari detasati pe front. Noile masuri sugereaza ca, in ciuda pierderilor suferite in randul militarilor bulgari, Sofia isi va mentine trupele in cadrul coalitiei conduse de SUA in Irak.
Cinci militari bulgari au fost ucisi in luna decembrie anul trecut, intr-un atac cu bomba in tabara din Kerbala. Un altul si-a pierdut viata in aprilie 2004, in timpul unei confruntari armate cu rebeli irakieni. Luna trecuta, un alt militar bulgar a fost ucis intr-un atac cu bomba.
Misiunile contingentului bulgar raman aceleasi, inclusiv protejarea institutiilor publice si asigurarea unor patrule pe strazi, a mai mentionat Ministerul bulgar al Apararii.
Atentate pe banda
Mai multe atentate au avut loc in Irak, ieri dimineata, soldandu-se cu victime. Indivizi inarmati au deschis focul pe soseaua dintre Samarra si Baiji, ucigand doi antreprenori irakieni, care lucrau pentru baza americana de la Siniya. Alti doi irakieni, grav raniti, au decedat ulterior.
Cam in aceeasi zona, un camion-cisterna turcesc a fost atacat si incendiat. Soferul a murit in cabina, carbonizat.
La Ramadi, o masina-capcana a vizat un convoi american, in centrul orasului. Patru irakieni au murit; un altul a fost ranit.
La Mosul, o masina-capcana a explodat la trecerea unui convoi militar, ranind 12 civili si un militar american.
Conform ultimelor informatii, bilantul neoficial al victimelor in atentatul sinucigas de pe soseaua dintre Bagdad si aeroport este de doi morti si trei raniti, toti occidentali.
Atentatul a vizat doua autovehicule de teren, in care calatoreau occidentali. Una dintre masini a fost complet distrusa, iar cealalta rasturnata.
Declaratia finala
Proiectul privind declaratia finala, care va fi prezentata la Conferinta Internationala asupra Irakului (CII), prevazuta sa se desfasoare in perioada 22-23 noiembrie la Sharm-el-Sheikh, in Egipt, a fost elaborat dupa trei zile de negocieri.
Au fost necesare negocieri asidue, indeosebi intre reprezentantul american si cel francez. Acestea s-au referit in special la caracterul "temporar" al ocupatiei Irakului de catre trupele Fortei Multinationale.
Rezolutia 1546, adoptata la 9 iunie de Consiliul de Securitate al ONU, prevede ca mandatul FMN va fi reexaminat la cererea Guvernului provizoriu irakian sau la 12 luni de la data adoptarii textului. La CII vor participa tarile vecine Irakului, membrii G-8, Liga araba, ONU, OCI si Egiptul.
De asemenea, proiectul de declaratie mentioneaza sprijinul pentru desfasurarea alegerilor generale in Irak, in ianuarie viitor. Terorismul este condamnat in toate formele sale si se cere "retinere" in folosirea fortei impotriva civililor.
Conform proiectului, participantii se vor angaja sa stearga o parte considerabila a datoriei irakiene, in valoare de 120 miliarde dolari, mostenita de la regimul trecut. Potrivit unor surse, cota de anulare ar reprezenta 50 la suta din totalul datoriei.
