Douasprezece banci romanesti au "inghitit" in decurs de 12 ani in contul "creditelor neperformante" o suma de-a dreptul exorbitanta: peste 4,1 miliarde dolari. Este vorba de bani de la buget, oferiti in baza unor acte normative sub forma de imprumuturi in cazul bancilor cu capital privat, si sub forma unor "subventii" pentru bancile de stat.

Lista cuprinde banci care s-au facut "remarcate" de-a lungul anilor prin falimente subite si fraude consistente, dar si institutii bancare care dupa privatizare si-au capatat un loc important in peisajul bancar romanesc.

Cele mai mari sume au fost destinate, asa cum era de asteptat, Bancorex - 2,1 miliarde dolari (aproape jumatate din intreaga suma), care a "pornit" cu un ajutor de peste 128 milioane de dolari in 1992, 75 milioane dolari in 1994, 575 milioane dolari in 1997, pentru ca doi ani mai tarziu sa-i fie alocate peste 950 milioane dolari, iar din 2000 pana in 2003 aproape 300 milioane de dolari.

Din aceasta suma s-a reusit recuperarea de catre fosta AVAB si actuala Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) doar 307 milioane dolari, ceea ce insemna putin peste 13%.

Urmatoarea pe lista din punct de vedere al sumelor primite este fosta Banca Agricola pentru care statul a platit mai bine de un miliard de dolari, cele mai mari sume fiind acordate in '92 - peste 170 milioane dolari si apoi in 1999 - 220 milioane dolari.

Chiar si dupa privatizarea acestei banci statul a continuat sa plateasca "oalele sparte", astfel ca in 2002 si 2003 aproape un milion de dolari s-au scurs catre aceasta.

Specialistii sustin ca acest lucru se va intampla, in toate cazurile, si in 2004 si poate chiar si in anii ce vin, deoarece este vorba despre angajamente extrabilantiere, care pot aparea pe neasteptate: "Oricand poate aparea o scrisoare de garantie cu termen de maturitate in 2004 pentru care statul roman trebuie sa plateasca".

La privatizarea bancilor, cumparatorii au conditionat statul roman sa-si asume raspunderea pentru tepele date bancilor pana la momentul tranzactiei. Si pentru Banca Agricola, recuperatorul este tot AVAS, pana in prezent intorcandu-se in vistieria statului doar 75 de milioane de dolari.

Pentru BCR, suma platita de stat s-a cifrat la aproape 1,5 milioane dolari, in 1998 pentru acoperirea unor credite preluate de la Bancorex. "AVAS se ocupa de recuperarea creantelor numai la bancile cu capital majoritar de stat, conform OUG 51/1998.

Este vorba despre creantele Bancorex, Bancii Agricole si apoi cele de la BCR - numai cele izvorate din derularea creditelor preluate de BCR prin fuziunea cu Bancorex", a precizat presedintele AVAS, Mircea Ursache. In aceste cazuri, 90% din sumele recuperate provin din executarea silita sau din esalonarea la plata a datoriilor, in foarte putine cazuri fiind vorba de vanzarea creantelor.

Si pentru celelalte 9 banci care au profitat de marinimia statului sumele au fost considerabile. Astfel, alte 500 milioane de dolari s-au dus pe apa Sambetei in contul Bancii "Dacia Felix", iar de la vestita Credit Bank mai sunt de acoperit 18 milioane de dolari.

Caderea Bancii Internationale a Religiilor a lasat statul roman cu o gaura de 75 de milioane de dolari, iar la Banca Albina s-au dat 22 milioane de dolari. Si Bankcoop-ul lui Dinulescu a fost "imprumutat" de stat cu aproape 140 milioane de dolari, iar la BRD s-au dus inainte de privatizare peste 110 milioane dolari.

Acestora li se adauga Banca Turco-Romana cu aproape 5 milioane de dolari, Banca Romana de Scont cu "doar" 300 de mii de dolari si Banca Columna cu 4 mii de dolari. De recuperarea acestor sume se ocupa societati private in calitate de lichidatori, insa datele arata ca in cele mai multe cazuri nu s-a reusit readucerea nici unui leut la bugetul de stat.

"Procentul de recuperare a acestor creante bancare este de 25-30%. Asa este peste tot in lume", a mai precizat Mircea Ursache. Parere impartasita si de alti specialisti, situatie in care statul roman va trebui sa-si ia gandul ca va mai scoate vreodata banii de la cei care au contractat imprumuturi fabuloase, dar au uitat sa le si dea inapoi.