Noul act normativ astfel modificat va permite marilor companii, si nu numai, sa cumpere software cu plata esalonata, a declarat presedintele Comisiei IT&C din Camera Deputatilor, Varujan Pambuccian.
Societatea de leasing va acorda utilizatorului dreptul de folosinta, ramanand ca acesta sa decida daca la incheierea contractului ramane detinatorul acestui program, dreptul de proprietar revenindu-i producatorului de soft. „Marile companii care vor cumpara software in leasing nici nu vor simti ca au cumparat, datorita ratelor“ a adaugat Pambuccian.
Sustinatorii acestui proiect legislativ sunt, cum era de asteptat, cele patru patronate din domeniul IT, acestea formand Coalitia Tech 21, scopul acestei asocieri fiind acela de a creste industria de IT in Romania.
Scrierea textului de lege i-a revenit avocatului Magda Popescu - la adaugirile aduse cadrului legislativ al Legii leasingului, precum si deputatului Alexandru Sassu, care a avut o contributie importanta, a precizat Pambuccian. „Diferenta dintre leasing vizand bunuri tangibile si cel vizand software este aceea ca in cazul celui cu software cumperi o licenta“, a mai spus Pambuccian.
Florin Talpes, presedintele ANIS, spune ca acest sistem de leasing va usura extrem de mult cumpararea de software, dand si un exemplu in acest sens: „o unei firme care ia in leasing programe pentru calculatoare in valoare de 200.000 de euro, ii va fi mult mai usor sa plateasca doar avansul de 2000 de euro si sa beneficieze de sistemul de rate“.
El a adaugat ca in alte tari din Europa situatia este pestrita, in majoritatea tarilor neexistand o legislatie in pas cu schimbarile din domeniul IT. Beneficiind de acest sistem de leasing, Eugen Preotu, consilier IT&C, este de parere ca vom rezista astfel pe piata europeana, putand demara schimbarea raportului, in 30% soft si 70% hard.
Acesta pare sa fie punctul slab in vederea aplicarii leasingului de soft in opinia Adrianei Ahciarliu, secretar general al Asociatiei de Leasing Bancar. „Noi, leaserii, in cazul in care cumparatorul nu mai plateste ratele, ce vom recupera? In cazul leasingului la masini, luam masina“ a declarat Ahciarliu.
In replica, Pambuccian spune ca, in cazul clientilor rau-platnici, leaserul va ramane cu licenta. Christian Mateescu, secretar general in cadrul Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR), s-a aratat foarte ingrijorat, intrebandu-se daca se va mai gasi un al doilea cumparator in cazul unui soft foarte scump, de ordinul milioanelor de dolari.
Dreptul de transfer a licentei de utilizare ar trebui dat aprioric, cu acordul scris prealabil al producatorului, a precizat Mateescu, adaugand ca un soft este foarte greu de gestionat second-hand. El a mai spus ca leasingul va duce la piraterie, transmitandu-se de la un utilizator la altul fara nici o problema.
In acest sens, Pambuccian, a invitat reprezentantii asociatiilor de leasing la discutii in vederea stabilirii elementelor de detaliu si a adaugat ca utilizatorul, in momentul cand pierde licenta, pierde si dreptul de utilizare.
Avocatul Catalin Tatomir crede totusi ca legea da o posibilitate de business atat producatorilor de sofware, cat si societatilor de leasing si clientului final. Un alt avantaj al softului achizitionat prin leasing este acela ca se va crea competitivitate, banii care vor fi platiti in rate putand fi reinvestiti.
Vasile Baltac, presedintele ATIC, a dat o nota de culoare dezbaterilor privind legea, aducandu-si aminte de anii 1970 cand Garda Financiara de atunci vroia sa stie la ce au lucrat specialistii, cerand sa vada produsele software. „Sper ca aceasta lege va fi aplicata si va duce la o crestere a industriei de sofware, intr-atat incat software-ul sa fie pus in rand cu produsele“.
Baltac a mai spus ca leasing s-a mai facut, dar cu compania de software. „Ne-am luat banii tot intr-un fel de leasing, depindea de taria de caracter a persoanei care mergea sa ceara banii, de cat de tare batea cu pumnul in masa“, a adaugat el.
Valoarea totala a contractelor de leasing incheiate in 2003 s-a ridicat la 1,42 miliarde de dolari, din care 2,19%, aproximativ 31 milioane de dolari, a insemnat birotica si echipamente medicale.
Potrivit studiilor EITO, piata locala de software s-a ridicat la 79 milioane de euro in 2003 si se estimeaza ca va atinge 87 milioane de euro in 2004, ceea ce denota un potential mare de crestere in directia achizitiei de aplicatii. Software-ul reprezinta 11% din volumul pietei de IT din Romania, iar dinamica de crestere anuala estimata de IDC este de 6-7%.
