Dupa Washington, Adrian Nastase ia drumul Moscovei, intr-o vizita al carei scop nu a fost lamurit pe deplin; la numai o zi dupa ce un cotidian central a dezvaluit contributia acestuia, ca fost ministru de Externe, la semnarea Tratatului din 1991, ce interzicea Romaniei sa faca parte din aliante considerate ostile URSS.
Motivul oficial este schimbul instrumentelor de ratificare a Tratatului bilateral, dar se poate banui un alt interes al Bucurestiului. Poate ca premierul incearca sa obtina o promisiune privind Tezaurul, dupa ce a esuat in a recupera sabia lui Stefan cel Mare de la turci.
Prezenta in delegatie a ministrului Dan Ioan Popescu lasa impresia ca discutiile cu presedintele Vladimir Putin si cu Mihail Fradkov vor avea caracter economic. Vizita preceda o serie de evenimente ca: Forumul oamenilor de afaceri, deschiderea Centrului de promovare a produselor romanesti, semnarea Acordului de cooperare in domeniul arbitrajului comercial.
Momentul pentru a aborda problema dezechilibrului balantei comerciale este insa neprielnic, in conditiile in care investitorii rusi - care se plang ca sunt discriminati - nu au reusit sa castige nici una dintre privatizarile strategice, Petrom sau Distrigaz (Sud si Nord).
Potrivit lui Aleksandr Iakovenko, purtator de cuvant al MAE al Federatiei Ruse, „ramane o chestiune foarte importanta acordarea unor conditii favorabile pentru investitorii rusi, acordarea de sanse egale pentru activitatea lor pe piata romaneasca“.
Intrarea companiilor rusesti pe piata central-est europeana, a statelor foste membre ale Pactului de la Varsovia, reprezinta un obiectiv strategic al Rusiei, care cauta capete de pod pentru dezvoltarea relatiilor de afaceri cu Uniunea Europeana, din care fac sau vor face parte si aceste tari.
Vladimir Putin ar putea sa ne ofere exemplul Ungariei, care, sub guvernarea socialista a lui Peter Medgyessy, a abandonat politica de suspiciune fata de capitalul rus.
Nici contextul regional nu este favorabil imbunatatirii relatiilor bilaterale, date fiind disputele pe marginea viitorului statut al Transnistriei si implicarii noastre, cel putin la nivel declarativ, in procesul de largire a comunitatii euroatlantice in zona Marii Negre, in contradictie cu interesele Rusiei de a-si pastra sfera de influenta la Vest, in Caucaz si in Asia Centrala.
Romania sustine aspiratiile Moldovei de integrare in UE si mentinerea unitatii republicii, in conformitate cu dorintele moldovenilor.
Bucurestiul si Chisinuaul au reactionat la unison la decizia autoritatilor separatiste de a inchide, incepand cu 1 iulie, scolile cu predare in limba romana, pozitia ministrului moldovean al Reintegrarii, Vasile Sova, fiind cea mai radicala de pana acum a Cabinetului comunist.
Acesta a cerut Tiraspolului sa deblocheze accesul la invatamantul in limba romana si circulatia intre Moldova si republica separatista, amenintand ca, in caz contrar, Moldova va aplica blocada economico-vamala asupra Transnistriei si va cere implicarea Uniunii Europene si a Statelor Unite in rezolvarea conflictului.
In ciuda avertismentelor OSCE si a protestelor venite de la Chisinau si de la Bucuresti, functionari de la Directia de invatamant din Transnistria, insotiti de militieni, au incercat, ieri, pentru a doua oara, sa inchida Liceul romanesc din Tiraspol.
Interesul Rusiei in formarea unui stat nistrean controlat de Kremlin intre Moldova si Ucraina este major, atat timp cat Kremlinul are din ce in ce mai putine parghii politice sa controleze cele doua tari.
Este, deci, imposibil ca la intrevederile dintre Adrian Nastase, Mircea Geoana, Vladimir Putin si Mihail Fradkov sa nu fie abordata si chestiunea Transnistriei, un alt dosar delicat intre Romania si Rusia.
