Ambasada Statelor Unite la Bucuresti precizeaza ca autoritatile din SUA nu au luat o decizie privind declansarea actiunii penale impotriva puscasului marin implicat in accidentul lui Teo Peter, scrie Gardianul. Aceste tergiversari nu fac decat sa sporeasca isteria antiamericana provocata de acest accident, scrie Ev. Zilei. Prietenii lui Teo Peter au protestat in fata Ambasadei SUA si au obtinut promisiunea ambasadorului Jack Dyer Crouch II de a pleca la Washington, pentru a discuta conditiile in care va fi judecat puscasul marin criminal, scrie Adevarul.
Ambasada Statelor Unite la Bucuresti precizeaza ca autoritatile din SUA nu au luat o decizie privind declansarea actiunii penale impotriva puscasului marin implicat in accidentul lui Teo Peter.
Aceasta declaratie a fost facuta dupa ce, pe agentiile de presa din tara, a aparut informatia potrivit carora autoritatile de peste Ocean ar fi inceput actiunea penala impotriva lui Robert Cristopher, seful Detasamentului de securitate al Misiunii SUA la Bucuresti.
Echipa de la Serviciul de Anchete Penale al Marinei Militare a SUA, compusa din doi barbati si o femeie, a fost trimisa in Romania pentru a afla circumstantele exacte ale accidentului in care a murit basistul trupei Compact, Teo Peter. Scopul investigatiei este acela de a evalua toate faptele, pentru a decide daca se impune sau nu declansarea actiunii penale impotriva militarului american.
Cei trei investigatori americani au fost, ieri dimineata, la sediul Parchetului Tribunalului Bucuresti.
Prietenii lui Teo Peter au cerut americanilor dreptate
Pe trotuarul Ambasadei SUA - jandarmi in "stand by". Pe trotuarul de vizavi, cativa insi aliniati in spatele gardurilor de protectie. Pe garduri, pancarte in alb si negru: "KILL AND RUN IMMUNITY", "RESPECT US AS WE RESPECT U.S.", "BRING THE CRIMINAL TO JUSTICE IN ROMANIA", "CONDOLEANTE DIPLOMATIEI AMERICANE".
Ieri, la ora 13, pe strada Batistei urmau sa se adune toti cei pe care cursul anchetei in cazul mortii lui Teo Peter ii nemultumeste. Vreo 60 de persoane au hotarat sa iasa in strada. Exista si oameni pe care nedreptatea ii revolta, indiferent daca e "made in USA".
Printre ei, Laura Stoica, Berti Barbera, Virgil Iantu, Zoltan Octavian Butuc, Carmen Trandafir, Emil Gradinescu, Radu Banzaru, Cristian Paturca, Vlad Gorneanu de la trupa ZOB si Paur, solistul grupului Antract, prieteni mai vechi si mai noi ai lui Teo. Tin in maini fotografii, viniluri ale trupei Compact, pagini de ziar in care s-a scris despre uciderea basistului.
Nu sunt doar oameni in toata firea, ci si patru liceeni fugiti de la scoala pentru a se alatura grupului de manifestanti. Cu un aer cuminte, explica ce cauta acolo: s-a comis o nedreptate, iar ei protesteaza impotriva practicilor care ne reduc la conditia de popor de mana a doua. De altfel, "nedreptate" e cuvantul care se aude cel mai des.
Nu strigate, nu lozinci violente, nu fluieraturi ori huiduieli. Lumea a ales sa se revolte in liniste. Dintr-o data, strada rasuna de cantecele Compact, cineva a pus o caseta intr-o dubita pe care fusesera arborate steagurile Romaniei si Uniunii Europene. E cel mai frumos protest sonor in memoria lui Teo Peter. Jandarmii intervin prompt, cerand ca muzica sa fie oprita.
Manifestatia a fost autorizata doar pentru intervalul orar 13-14.30. In acest rastimp, Cristian Motriuc, initiatorul sau, asteapta sa fie primit de ambasadorul Dyer Crouch, caruia are de gand sa-i inmaneze protestul insotit de lista cu semnaturi de adeziune. La 13.
15, apare in strada Thomas Delare, adjunctul ambsadorului, care pomeneste despre "neintelegeri" survenite in decursul investigatiilor si da asigurari ca americanii ne impartasesc sentimentele. Apoi invita cativa reprezentanti ai protestatarilor, pentru a discuta cu domnul ambasador. Intalnirea dureaza mai bine de un ceas, vreme in care prin fata Ambasadei trec zeci de masini.
Soferii cerceteaza curiosi inscrisurile de pe pancarte si chipurile celor adunati imprejurul lor. Se multumesc, apoi, sa accelereze, fara macar o "clipire" complice din faruri. (Microbistii se claxoneaza pe strazi, inaintea meciului, cand isi recunosc culorile clubului. Sa nu fi fost in autoturisme nici macar un fan Compact?) In jurul orei 14.
30, Cristian Motriuc, Laura Stoica si Andrei Partos ies din cladirea ambasadei. Mai bogati cu cateva asigurari ca se incearca repararea a ce se mai poate repara si ca Jack Dyer Crouch II va pleca la Washington, pentru a discuta conditiile in care va fi judecat puscasul marin criminal. Ca diplomatul va face toate demersurile pentru respectarea cadrului legal.
De parca n-ar fi acelasi om care a inlesnit fuga militarului american din Romania... Oricum, ambasadorul Crouch si-a exprimat regretul pentru aceasta decizie pripita. Ceea ce i s-a solicitat a fost rezolvarea civilizata a cazului si, drept reparatie morala si semn de reconciliere cu fanii Compact, organizarea de catre Ambasada SUA a unui spectacol in memoria lui Teo Peter. Macar atat.
Diana POPESCU
Raii lor sint mai rai decit ai nostri!
Necrutatoare cu puscasul american, televiziunile din Romania sint blajine cu faptuitorii autohtoni
Moartea intr-un accident rutier a basistului trupei Compact, Teo Peter, provocata - potrivit politiei - de seful Detasamentului de garda de la Ambasada SUA din Bucuresti, a iscat in Romania o adevarata isterie antiamericana. Ca de obicei, principalele televiziuni centrale au fost “la datorie”.
Nu aceeasi vigilenta au manifestat-o insa atunci cind cetateni romani de rang inalt, aflati la bordul unor masini de lux, au ucis cite trei-patru persoane odata.
Daca americanii au de gind cumva sa-l scape de puscarie pe Robert Cristopher van Goethem, atunci au gresit planul: ar fi trebuit sa-l lase sa fie judecat in Romania pentru ca aici chiar si cei mai mari ticalosi pot fi scosi basma curata! Justitia noastra poate da oricind lectii de hocus-pocus omoloagei sale americane.
Precedentele spun ca, aproape fara exceptie, “ucigasii soselelor” au scapat de inchisoare. Fie li s-au dat condamnari cu suspendare, fie au fost gratiati, fie au primit NUP (neinceperea urmaririi penale). Or, de indata ce a fost trimis in Statele Unite, iar americanii si-au pus in miscare masinaria judiciara, e greu de crezut ca militarul american va avea soarta blinda a lui Bernevig sau Tartaga.
12 morti si doi grav raniti - nici un vinovat dupa gratii
Colonelul Cristian Bernevig, seful Directiei de Informatii a Armatei, a accidentat mortal, in 1997, cinci persoane pe o trecere de pietoni in Otopeni. Tribunalul Militar Bucuresti si Curtea Militara de Apel
l-au condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare. Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a mai reparat putin din nedreptate, mentinindu-i perioada de detentie (trei ani), dar obligindu-l la executarea pedepsei. A intervenit insa presedintele Ion Iliescu, care l-a gratiat.
Dan Tartaga, om de afaceri brasovean, supranumit “Regele zaharului”, a fost condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare pentru uciderea, in 1999, a doi batrini pe trecerea de pietoni. Desi conducea beat, Tartaga a stat dupa gratii doar citeva luni, apoi a fost gratiat de acelasi Ion Iliescu.
Luca Stefanoiu, deputat PSD, l-a accidentat mortal, in 2002, pe Denis Claudiu Zeller (15 ani), care se afla pe trotuar, in Baia Sprie. Procesul se judeca la ICCJ.
Robert Raduly, fost deputat UDMR, in prezent primar in Miercurea Ciuc, a lovit-o pe o trecere de pietoni din Predeal, in 2001, pe Elena Stoenica (61 de ani), care a ramas invalida. Procesul lui Raduly se judeca la ICCJ.
Ilie Ilascu, senator PRM, aflat la volanul unei masini a Senatului, l-a accidentat mortal, in 2001, la Birsanesti (Bacau), pe Constantin Scrutariu (67 de ani). Procurorii au inchis dosarul, scotindu-l pe Ilascu de sub urmarire penala.
Antonie Iorgovan, senator PSD, a accidentat grav, in 2003, un copil care traversa pe trecerea de pietoni. Parchetul nu a dispus trimiterea in judecata a “avocatului interlopilor”.
Carmen Paunescu, sotia senatorului PSD Adrian Paunescu, aflata la volanul unui jeep, a intrat, in iulie 2004, cu peste 110 km/ora in Dacia familiei Burlan. Trei membri ai familiei au decedat, doar mezina Silvia a scapat cu viata, insa grav ranita. Procesul este pe rolul Tribunalului din Craiova, unde pare sa fi intrat in zodia taraganarilor.
Deocamdata, puscasul nu e anchetat in SUA
Marti au sosit la Bucuresti trei anchetatori americani care au misiunea de a examina cazul puscasului marin Robert Christopher van Goethem (31 de ani). Cei trei investigatori, apartinind Serviciului de Anchete Penale al Marinei Militare a SUA, au fost ieri dimineata la sediul Parchetului Tribunalului Bucuresti.
Dupa o intrevedere de aproximativ o jumatate de ora cu procurorii romani, unul dintre ei a raspuns intrebarilor puse de jurnalisti. “Investigatiile sint in desfasurare. Abia la capatul lor vom putea spune care sint faptele de care se face vinovat”, a declarat anchetatorul american.
Ambasada americana la Bucuresti a precizat aseara ca “in Statele Unite nu a fost luata inca nici o decizie privind declansarea actiunii penale si nu va fi luata inainte de finalizarea anchetei. Desigur, aceasta decizie va fi luata dupa ce echipa de ancheta se va intoarce in Statele Unite”.
Prim-procurorul Marius Iacob, care conduce ancheta in Romania, ne-a declarat: “A fost un schimb de informatii. Ei ne-au solicitat niste c—pii dupa actele de urmarire penala. A ramas sa ne facem fiecare treaba si sa cooperam pentru elucidarea tuturor imprejurarilor, cu expertize cu tot.
Nu s-au pronuntat care ar fi pedeapsa in SUA, dar si la ei fapta este incadrata ca omor din culpa, in stare de ebrietate”.
In Romania, puscasul american risca intre 5 si 15 ani de inchisoare
Potrivit Codului Penal romanesc, daca va fi gasit vinovat, puscasul marin Robert Christopher van Goethem (31 de ani), comandant al Detasamentului de garda de la Ambasada SUA la Bucuresti, risca intre 5 si 15 ani. Legislatia romaneasca incadreaza fapta la “ucidere/omor din culpa”, savirsita de un conducator auto in stare de ebrietate.
“Cind uciderea din culpa a unei persoane este savirsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avind in singe o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani”, arata articolul 178, din sectiunea 1, privind “omuciderea”, de la capitolul privind “Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si
sanatatii persoanei”, din Codul Penal.
