Dupa zece ani de incercari de sensibilizare a opiniei publice in chestiuni legate de combaterea coruptiei, bulgarii sunt mai curand dezamagiti de rezultatele acestora, se arata intr-un comentariu publicat de Institute of War and Peace Reporting (IWPR), semnat de Rasko Dorosiev, director de programe in cadrul Centrului de Strategii Liberale din Sofia.
Departe de a rezolva ceva, campaniile - in majoritate extrem de costisitoare - au dus doar la cresterea neincrederii in institutiile statului.
Coruptia a devenit un termen supra-uzitat care e folosit acum pentru a explica toate relele societatii, iar media, oamenii politici sau cei din mediul de afaceri apeleaza la el mai curand pentru a-si ataca adversarii.
In Bulgaria si Albania, Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) a sprijinit infiintarea unor asa-numite coalitii anti-coruptie, formate indeosebi din reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale.
Din pacate, rezultatele concrete sunt foarte putine. Dupa toate aceste eforturi considerabile, societatea bulgara ramane in majoritate toleranta fata de existenta mitei, acceptata ca o fatalitate inclusiv atunci cand e vorba de relatia cu institutiile publice. Iar acum, increderea in aceste institutii e mai mica decat oricand.
Un studiu al Centrului de Cercetare Vitosa efectuat anul trecut arata ca 50 la suta dintre bulgari cred ca vamesii sunt corupti, iar 40 la suta considera acelasi lucru si despre personalul din sistemul juridic. Cifrele sunt ceva mai mici in ceea ce ii priveste pe medici (care doar 35 la suta dintre bulgari ii cred corupti), politisti (34 la suta) sau parlamentari (20 la suta).
Cei mai multi bulgari percep coruptia ca a treia problema grava a societatii, dupa somaj si salariile mici. Pe langa faptul ca au dus la cresterea neincrederii in institutiile statului, campaniile anti-coruptie au devenit si o arma des folosita in "razboaiele" politice sau dintre marile companii.
Campaniile au stat la baza a numeroase acuzatii folosite ulterior fie de mass-media, fie de politicieni pentru a-si urmari propriile interese.
Folosirea exagerata a termenului de "coruptie" a dus la banalizarea si implicit la ingreunarea luptei reale impotriva relelor generate de coruptie. Totodata, oamenii au devenit tot mai indiferenti. Un singur exemplu: anul trecut, desi in sondaje aproape 50 la suta dintre locuitorii capitalei credeau ca primarul Sofiei este corupt, acesta a fost reales pe considerentul ca este un bun gospodar.
Expertii devin tot mai reticenti in ce priveste eficacitatea campaniilor anti-coruptie.
O analiza recenta a Centrului de Strategii Liberale de la Sofia si a Centrului pentru Politici Publice de pe langa Universitatea Central Europeana din Budapesta arata ca initiativele anti-coruptie nu sunt mecanisme eficiente de combatere a acestui fenomen si pot, in plus, cauza chiar sincope in functionarea unui sistem democratic.
