Scandalul declansat de materialul publicat in "Romania libera" referitor la presiunile politice facute pentru musamalizarea dosarului Tiriac jr. a cuprins toate institutiile vizate. Dupa cum era de asteptat, sefii Parchetului General, Ilie Botos si Gheorghe Muscalu, neaga orice fel de ingerinta politica, dar recunosc faptul ca a existat un rechizitoriu initial pe care nu l-au confirmat.
Fostul sef al Serviciului Antidrog, Flavius Carste, sustine ca in respectivul rechizitoriu se dispunea trimiterea in judecata a lui Tiriac jr. pentru trafic de droguri. Ilie Botos admite totusi faptul ca omul de afaceri Ion Tiriac a facut presiuni. Va prezentam azi noi informatii legate de motivele pentru care s-a ajuns ca primul rechizitoriu sa fie uitat prin sertare.
Schimbari de marturii cu cantec
In primul dosar intocmit de procurori, in afara de fotografia publicata in numarul de ieri al ziarului, existau si o serie de casete pe care erau inregistrate declaratiile mai multor martori. Printre altele, e vorba si de declaratii prin care martorii afirmau ca au cumparat droguri de la Tiriac jr.
Sursele noastre sustin ca audierile s-au desfasurat cu respectarea normelor procedurale, inclusiv prezenta avocatilor - cinci la numar -, deci nu poate fi vorba de nici un fel de presiune in luarea declaratiilor. Presiunile au fost ulterioare si ele au venit din partea lui Gheorghe Muscalu si Ilie Botos, care au determinat martorii sa revina asupra declaratiilor.
Inclusiv unul dintre martorii audiati in conditii de protectie a identitatii, "Marin Simona", a retractat cele declarate initial. De la aceste schimbari de depozitii exista o singura exceptie: Robert Mircea Sandu.
In continuare, spun procurorii care au lucrat la caz, au fost audiate alte zece persoane, in calitate de martori, despre care existau date certe ca se ocupau cu traficul si consumul de droguri, care au dat declaratii favorabile lui Tiriac jr. Audierea noilor martori s-a facut in conditiile in care Tiriac jr. nu ceruse nici un moment audierea altor persoane decat cele audiate anterior.
Sursele noastre sustin ca solutia semnata de procurorul Corina Gheorghisan, redactata de avocatul Marian Nazat, prieten apropiat al lui Muscalu, este nelegala si netemeinica.
Din traficant, consumator.
Din inculpat, martor
Procurorii care au lucrat la primul rechizitoriu sustin ca motivarea pentru care i s-a schimbat incadrarea juridica lui Tyagi Shailendra din trafic de droguri in consum ilicit de droguri este "fortata". Astfel, s-a considerat ca drogurile oferite unei femei contra unor avantaje sexuale au fost date fara a percepe sume de bani, nefiind o oferta comerciala.
Mai exact, numai daca traficantul se comporta ca un veritabil comerciant, eventual cu sediu, firma si contabilitate, poate fi tratat ca atare. Trebuie spus insa ca articolul 2 din Legea 143/2000 privind combaterea traficului de droguri incrimineaza cu inchioare de pana la 20 de ani "oferirea fara drept a drogurilor".
Cu alte cuvinte, nu este pusa nici o conditie pentru aceasta "oferta", cazul lui Tyagi Shailendra. In plus, faptul ca inculpatul oferea in propria locuinta din cocaina sa spre consum altor persoane este o "oferire" in sensul articolului 2.
Prin trimiterea separata in judecata, Tyagi Shailendra a dobandit calitatea de martor in dosarul Tiriac jr. Mai mult, procesul sau a fost foarte rapid, condamnarea de numai doi ani, fiind posibil ca recunostinta sa pentru toate acestea sa se exprime prin niste declaratii favorabile lui Tiriac jr.
Flavius Crasnic - fost sef al Serviciului Antidrog: "Toate fotografiile si casetele erau la dosar"
"Este adevarat ca procurorul din cadrul Serviciului Antidrog care a lucrat la caz a redactat un rechizitoriu prin care a dispus trimiterea in judecata pentru trafic de droguri a lui Robert Mircea Sandu si Ion Alexandru Tiriac si Tyagi Shailendra si, pentru consum de droguri, pe Raluca Sandu si Ileana Lazariuc.
Fiind insa vorba de o infractiune, trafic de droguri in care competenta de efectuare a urmaririi penale ii revine procurorului, si nu politiei, este necesar ca conducerea sectiei sa confirme sau sa infirme acest rechizitoriu.
Intrucat rechizitoriul nu a fost confirmat si a fost repartizat altui procuror, noi am predat, o data cu dosarul, fotografiile, casetele pe care s-au inregistrat declaratiile persoanelor audiate, toate materialele. Stiu ca toate erau la dosar cand s-a cerut prima data prelungirea interdictiei de a parasi tara".
