Cristian Parvulescu

Incertitudini moldovenesti

de Cristian Parvulescu     Bursa
Luni, 7 martie 2005, 0:00



Alegerile parlamentare din Moldova au stat sub semnul imprevizibilului. Modificarea pozitiei guvernului de la Chisinau in raport cu Moscova a produs o stare de confuzie ce a accentuat indecizia electoratului. Dupa patru ani de la venirea la putere, partidul comunistilor a ramas, conform sondajelor, primul partid al Moldovei.

Daca succesul electoral al comunistilor din 2001 s-a datorat atit unei conjuncturi politice si economice interne, cit si sprijinului deschis al diferitelor cercuri ale puterii moscovite, in 2005 situatia politica s-a transformat radical. Poizitia din ce in ce mai antirusa a presedintelui Voronin si a guvernului Tarlev a schimbat caracterul dezbaterii politice de dincolo de Prut.

Comunistii care au reusit inainte de 2000 sa federalizeze majoritatea grupurilor fostei nomenclaturi sovietice speculind fracturile din interiorul fostei guvernari si-au consolidat mai apoi puterea, dar mai ales controlul asupra economiei si administratiei.

In 2001, Vladimir Voronin, artizanul reusitei comnuniste, a profitat de clivajul etnic si social postsovietic, cistigind o majoritate de 50% din voturi, dar, in urma redistribuirilor, 71 din cele 101 mandate ale Parlamentului, indeplinind astfel conditia constitutionala de 3/5 din voturi (in cifre absolute minim 61 de voturi) pentru a deveni presedintele Moldovei.

Dupa trei ani de guvernare pozitiile pro-ruse ale guvernului si presedintelui s-au nuantat, pentru ca odata cu publicarea memorandumului Kozak (redactat sub egida OSCE) ce propune federalizarea Moldovei, relatia privilegiata Moscova- Chisinau sa inceteze.

Cum la precedentele alegeri parlamentare electoratul rusofon a jucat un rol esential in victoria comunistilor, reactia acestuia a devenit cheia viitorului politic al Moldovei.

Pentru a capata credibilitate internationala Vladimir Voronim a schitat tendintele tranzitiei patidului sau catre o asa zisa social democratie de tip european, fara insa ca la congresul comunistilor moldoveni din noiembrie 2005 acest lucru sa fi capatat o baza doctrinara.

Evolutia comunistilor de la Cuba Europei, cum anuntau unii lideri in 2001, la deschiderea catre Uniunea Europeana de la sfirsitul anului 2004 socheaza pe multi moldoveni.

Vizita lui Voronin la Kiev si intilnirea cu Victor Iuscenko prezentata in mod repetat de televiziunea si radioul din Moldova, dar mai ales scurta escala la Chisinau a presedintelui georgian Mihail Saakashvili cu doar patru zile inaintea alegerilor au contribuit la limitarea marjei de manevra a opozitiei necomuniste si a intarit curentele rusofile reprezentate de Blocul electoral Partia Rodina si

Ravnopravie.
Cum in Moldova in ultimele zece zile de campanie publicarea sondajelor de opinie este interzisa orice estimare electorala a devenit riscanta in conditiile in care mediile de presa ruse, receptionate in Moldova, au declansat o puternica campanie impotriva Chisinaului. Opozitia democratica s-a vazut in imposibilitatea de a-si fructifica temele favorite.

Blocul Moldova Democrata, Coalitie electorala formata din mai multe partide (Alianta Moldova Noastra, Partidul Social Liberal, Partidul Democrat), clasata a doua in sondaje, nu a reusit sa creeze o imagine unitara. Pe de alta parte imaginea unora din liderii sai (fostul prim ministru Braghis, fostul presedinte al Parlamentului Diacov, fostul liberal Unitila) nu a fost convingatoare.

Prezenta lui Braghis la un congres al moldovenilor organizat la Moscova, agreat de guvernul rus, a creat numeroase suspiciuni privind relatiile coalitiei centriste cu cercuri apropiate Kremlinului.
Intre Blocul Moldova Democrata condus de primarul Chisinalui, Serafim Urechian, si Partidul Popular Crestin Democrat condus de Iurie Rosca tensiunea a crescut odata cu apropierea zilei de 6 martie pentru a atinge apogeul in ultima saptamina.

Popularii au fost cei mai duri critici ai grupului eterogen constituit in jurul lui Urechian, iar o posibila negociere postelectorala pentru o colaborare parlamentara sau guvernamentala ramine mai degraba improbabila, desi nu imposibila.

Daca intre cele trei formatiuni ce au sustinut o relatie privilegiata cu occidentul (comunistii, Blocul si popularii) relatiile sunt conflictuale, gruparile favorabile Rusiei sint de asemenea in dificultate.

Blocul electoral Partia Rodina trebuie sa depaseasca pragul electoral de 9% pentru a accede in Parlament, si pentru ca situatia sa fie si mai confuza in rindurile electoratului rusofil o alta formatiune cu acelasi nume (Uniunea Muncii Patria Rodina) se afla pe buletinele de vot.

Antieuropenii si nostalgicii sovietici din Ravnopravie, desi au conexiuni la Moscova, nu par a avea si sprijinul cercurilor oficiale ruse.
Campania electorala nu a indeplinit minime criterii democratice. Accesul la mass-media electronica a fost sever restrictionat, iar abuzul de resurse administrative a dominat campania din provincie. Simularea dezbaterii a fost doar partial compensata prin campaniile tip "usa la usa" pe care adversarii comunistilor moldoveni le-au incercat.
Miza alegerilor din Moldova depaseste spatiul tarii. Moldova ar putea fi un cimp de experimente electorale inaintea alegerilor parlamentare din Ucraina ce vor avea loc in septembrie 2005. Dar doar numaratoarea finala a voturilor va dovedi daca viitorul Moldovei va fi proeuropean sau starea de incertitudie si fragmentarea politica se vor instala la Chisinau.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


89 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by