Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt doua institutii create cu un singur scop: protejarea economiilor sanatoase de cele bolnave. Un tel nobil pe care nu-l contesta nimeni. Problemele apar atunci cand se pun in discutie "medicamentele" pe care cele doua institutii le aministreaza tarilor "bolnave".
In cazul Romaniei, cel putin teoretic, masurile propuse de Fond si acceptate de Guvern ar fi trebuit sa aduca "insanatosirea" economiei.
Exista insa si contraargumente, vizavi de unele esecuri de proportii ale Fondului in ceea ce priveste cateva tari din Europa Centrala, America de Sud si Asia. Polonia a fost data mult timp drept exemplu de "elev silitor". Pana la urma a ajuns, imediat dupa ce a trecut in noul mileniu, in pragul catastrofei financiare.
In America de Sud se afla state care, sub acord cu FMI, au inregistrat grave probleme financiare: Argentina, Uruguay, Brazilia. Ulterior, FMI s-a vazut in postura de a acorda celor trei tari imprumuturi de peste 40 de miliarde de dolari, de aproape sapte ori mai mari decat acordurile initiale. In Asia, japonezii sunt cei mai mari critici ai politicii financiare dusa de FMI.
Ba au mers pana acolo incat au propus crearea unui Fond asiatic.
Ceausescu, elevul cel mai silitor
Din 1971, cand Romania a devenit membra a FMI, au fost incheiate 9 acorduri de imprumut: patru pe vremea regimului comunist si cinci din 1990 incoace. Nicolae Ceausescu a reusit sa duca doua acorduri pana la capat. Dupa 1990, doar acordul din 2001 a fost incheiat, doi ani mai tarziu.
Nici guvernarii PSD nu i-a cazut bine insistentele FMI in materie de deficit bugetar. "Noul acord cu FMI este ceva neplacut, un consemn care ne va apasa si in acest an electoral, dar este absolut necesar". Afirmatia, din primavara anului trecut, ii apartine ministrului de externe, Mircea Geoana.
Fostul sef al diplomatiei romane atragea, totodata, atentia, ca cea mai mare provocare economica pentru tara noastra va fi sa ajunga din urma celelalte state central-europene. Iar FMI-ul este un imbold dar nu o conditie esentiala.
Dintotdeauna a existat in relatia cu Fondul si un …. memorandum de "neintelegeri". Acelasi si pe vremea PSD si acum si se refera la deficitul bugetar. Iata ce spunea, tot anul trecut, premierul Adrian Nastase: "FMI este, intr-un fel, precum cel care tine cheia de la camara si vrea sa pastreze acolo, cit mai mult timp, rezervele strategice.
Trebuie sa tinem cont ca, uneori, pastrindu-le prea mult, produsele expira. E foarte importante sa intelegem ca trecem la o alta faza economica, ca am iesit din convalescenta si ne-am facut temele in ceea ce priveste stabilizarea macroeconomica. Nu putem trai la infinit cu salarii de 100 dolari".
Declaratii la zi
"Din partea Guvernului, acordul este considerat util din punct de vedere al imaginii pe care economia romaneasca trebuie sa o aiba pe plan extern si pentru atragerea investitorilor straini.
Acordul nu este insa indispensabil si o necesitate absoluta pentru Romania, deoarece astfel de intelegeri se incheie doar pentru economii aflate in situatii de criza", a spus primul ministru Calin Popescu Tariceanu. El a mai precizat ca Romania nu se afla intr-o astfel de situatie, avind in vedere nivelul in crestere al veniturilor colectate la buget in ultimele doua luni.
Premierul a refuzat sa comenteze informatia conform careia acordul cu FMI ar putea fi intrerupt in cazul in care autoritatile de la Bucuresti si reprezentantii Fondului nu ajung la un acord asupra deficitului bugetar, precizind ca se va exprima doar dupa ce va primi un comunicat oficial din partea institutiei financiare pe aceasta tema.
Surse apropiate negocierilor au declarat ca autoritatile romane doresc un nivel al deficitului bugetar de 0,7-1% din PIB, in timp ce FMI insista pentru limitarea la 0,4-0,5%.
FMI-ul asiatic?
Dupa criza economica sI financiara care a lovit Asia, la inceputul anului 1997, tarile din aceasta regiune s-au gandit serios la o reformare a sistemului monetar international, dominat de Fondul Monetar International (F.M.I) sI Banca Mondiala (B.M.). Ideea este "reactualizata" periodic de finantistii japonezi care sunt si cei mai inversunati secesionisti.
Ei considera ca, un rol important in prevenirea crizelor financiare ar fi trebuit sa-l aiba Fondul. Problema este ca reformarea acestei institutii este mult intarziata si nu se poate vorbi despre un control adevarat asupra miscarilor de capital din zona asiatica catre alte regiuni ale lumii.
Finantistii asiatici acuza Statele Unite ca detine un control prea mare asupra Fondului iar americanii nu sunt un aliat financiar pe care sa se poata conta.
Mai mult, Japonia a incheiat in urma cu doi ani un acord cu Thailanda, pentru suma de trei miliarde de dolari, in baza caruia rezervele valutare ale celor doua state vor fi reunite. Ea a incheiat acorduri similare cu Coreea de Sud, in valoare de doua miliarde de dolari, si cu Malaezia, pentru suma de un miliard de dolari.
Analistii previzioneaza ca, in viitor, marea batalie se va da pentru atragerea de noi adepti in cadrul viitorului Fond Monetar Asiatic.
Ce-am castigat de pe urma FMI
- imbunatatirea (din pacate temporara) a principalilor indicatori economici: deficitul bugetar, inflatia, cresterea economica
- o imagine mai buna in mediile financiare internationale, private sau nu. Adevaratele imprumuturi ale Romaniei s-au facut din alte surse iar un acord cu FMI poate aduce obtinerea mai rapida a acestora si la dobanzi mai mari. Sumele primite de la FMI nu sunt foarte mari.
- principalul dezavantaj este legat de conditiile de austeritate impuse de FMI: restrangerea cheltuielilor bugetare sI implicit a salariilor, restructurarea societatilor neperformante (FMI nu restrictioneaza insa programele sociale aferente).
