Ministrii de Interne ai statelor din G5 (Franta, Marea Britanie, Germania, Italia si Spania) au folosit reuniunea de la Granada consacrata intensificarii luptei impotriva terorismului pentru a critica Madridul in privinta politicii sale de regularizare masiva a imigrantilor ilegali.
Potrivit cotidianului francez "Le Figaro", Spania va trebui sa-si explice aceasta politica in plen, inclusiv in fata principalei detractoare a acestei decizii, Germania.
Berlinul, care, paradoxal, a aplicat un sistem asemanator in 2000, relaxand modalitatea de acordare a vizelor, ceea ce a permis un adevarat exod al est-europenilor, a avertizat de aceasta data Madridul asupra efectului de "bulgare de zapada" pe care l-ar putea avea aceasta politica in Europa.
Pentru guvernul lui Jose Louis Rodriguez Zapatero, regularizarea celor aproximativ 500.000 de imigranti clandestini este menita sa anihileze munca la negru si sa creasca numarul cotizantilor la asigurarile sociale.
Pentru a intra in legalitate, sutele de mii de imigranti trebuie sa dovedeasca ca au locuit sase luni in Spania, ca au un contract de munca si un cazier curat in tara lor de origine.
Demersurile trebuie facute de angajatorii spanioli pana la 7 mai, data-limita de valabilitate a legii, insa avalansa de solicitari la care se asteptau autoritatile spaniole nu s-a produs inca, noteaza "Le Figaro".
La o luna de la intrarea in vigoare a legii, numai 100.000 de imigranti si-au prezentat insa dosarul complet, dar sute de persoane (inclusiv romani) incearca sa intre pe teritoriul Spaniei pentru a deveni beneficiarii acestei legi, fara a tine cont de prevederea referitoare la cele sase luni de sedere anterioare intrarii in vigoare a actului normativ.
Deputatul spaniol Jordi Xucla a denuntat acest val de imigranti dinspre granita cu Franta si a cerut inchiderea granitei hispano-franceze pe toata durata regularizarii. Guvernul Zapatero a ales insa sa nu dea curs acestei solicitari, ceea ce ar putea explica incidentul cu romanii intorsi din drum intrucat nu aveau toate documentele necesare.
Prin urmare, politica sociala a guvernului spaniol a creat tensiuni atat interne, cat si externe. Mai mult, Parlamentul European (PE) a criticat printr-un proiect de rezolutie prezentat luni reglementarile masive ale situatiei imigrantilor clandestini, care ar trebui "sa aiba caracter exceptional si unic".
Parlamentul European si Comisia Europeana au subliniat la unison ca nimic nu justifica politicile unilaterale aplicate de Spania si Germania fata de o chestiune atat de sensibila pentru UE. Totodata, adoptarea unei decizii atat de importante, intr-o Europa fara frontiere, ar trebui facuta numai dupa consultarea in prealabil a partenerilor europeni.
Dincolo de critici, textul rezolutiei propune intarirea acordurilor bilaterale de gestionare a fluxurilor de imigranti cu tarile lor de origine si promovarea unor masuri active de integrare sociala.
Cert este ca politica sociala aplicata de guvernul spaniol este intr-o oarecare masura explicata de faptul ca nu exista "un cadru comun in interiorul Uniunii Europene pentru a informa si a dezbate asupra politicii privind azilul si imigratia", precum sublinia secretarul de stat spaniol pentru imigratie, Consuelo Rumi.
Cele 25 de state membre UE au reusit sa se inteleaga pana la aceasta data numai in ceea ce priveste construirea unor cartiere speciale pentru imigrantii clandestini, insa ii refuza Bruxelles-ului orice prerogativa legata de imigratia legala sau economica, din teama de a nu-si destabiliza propria piata a muncii.
De asemenea, institutiile europene continua sa pledeze pentru o imigratie economica controlata, insa nu detin nici un fel de modalitate de a constrange guvernele tarilor membre sa actioneze in consecinta.
