Raportul trece in revista citeva din cauzele pentru care stufoasele strategii anticoruptie elaborate intre 2001 si 2004 nu au dat rezultatele scontate. Cele mai importante se refera la institutiile cheie din Justitie: PNA este puternic politizat, procurorul sau general are solide conexiuni politice, iar alegerile in CSM i-au favorizat pe sefii de instante, in detrimentul tinerilor.

Raportul arata si exemple in care Justitia a fost subordonata politic.

Ministerul Justitiei a facut public, ieri, raportul Freedom House Washington, referitor la auditarea independenta a Strategiei Nationale Anticoruptie a fostului guvern. Concluzia era previzibila: s-a facut galagie multa, dar s-au inregistrat rezultate modeste.

Conform auditului, efortul anticoruptie al guvernului precedent a fost subminat de doua probleme in procesul de proiectare a unei strategii nationale. In primul rind, strategia include prea multe lucruri care nu au legatura intre ele pentru ca procesul de implementare sa fie consistent, mai ales intr-o tara cu capacitate administrativa si de coordonare slaba.

Pentru Freedom House (FH), planul de actiune anticoruptie arata ca un „pom de Craciun": prea multe actiuni propuse, prea putine rezultate concrete. In al doilea rind, strategia a corectat esecurile prin noi propuneri legislative, in loc sa examineze de ce prevederile anterioare nu au avut rezultate.

Un esec administrativ nu poate fi rezolvat prin aceleasi mecanisme care au esuat prima data, considera specialistii fundatiei.

Carente majore

Auditul scoate in evidenta faptul ca institutia cu un rol cheie in monitorizarea fluxului banilor publici si in demararea unui demers legal in caz de nereguli, Curtea de Conturi, nu este mentionata nici macar o data in strategia anticoruptie, si recomanda ca aceasta institutie impreuna cu Garda Financiara „sa nu ramina separate prin natura definitiei lor".

De asemenea, raportul sesizeaza ca din strategia anticoruptie a fostului guvern lipseste complet unul din fenomenele responsabile in cel mai inalt grad de proliferarea coruptiei: racolarea fortata in PSD a alesilor locali, folosind drept pirghie de presiune alocarile bugetare discretionare.

Unificarea structurilor de audit intern guvernamental

Auditul mai arata ca instrumentele administrative, si nu penale, de combatere a coruptiei sint practic neutilizate, punindu-se prea mare accent pe urmarirea penala a coruptiei, intr-un mediu juridic cu eficienta scazuta.

In prezent, alternativa pare a fi intre punerea sub acuzare sau libera practica a coruptiei.

Un alt punct sensibil este slaba coordonare dintre organismele de control si Parchet si lipsa de independenta politica si profesionala, de impartialitate si de eficienta a procurorilor, in special in conditiile in care nu s-au facut multe in directia garantarii independentei procurorilor, iar investigatia lor este controlata ierarhic.

FH recomanda unificarea structurilor de audit intern guvernamental si punerea accentului pe masurile administrative si de prevenire a fenomenului de coruptie. Totodata, serviciile secrete ar trebui sa joace un rol mai important in furnizarea de informatii despre cazurile de coruptie, nu doar despre crima organizata.

De altminteri, problemelor din justitie li se aloca cel mai amplu spatiu in raport.

Reconstructia PNA

Parchetul National Anticoruptie ar trebui sa fie reconstruit din temelii pentru ca in forma actuala „nu este eficient si nici autonom", se arata in raportul Freedom House. Exista foarte multe indicii ca, inca din momentul in care a fost infiintat, PNA a fost si este folosit mai mult ca instrument politic decit ca arma anticoruptie. Raportul FH ofera si exemple in acest sens.

Anchetele PNA nu au vizat decit persoane cu functii mici din guvern, in timp ce ministri ca Serban Mihailescu sau Miron Mitrea nu au fost nici macar o data investigati, desi au fost implicati in mai multe scandaluri de coruptie. Un secretar de stat din Ministerul Transporturilor - Sergiu Sechelariu, n.r.

- a demisionat dupa ce a recunoscut ca a acordat preferential bani din bugetul statului catre judetul sau si al ministrului Mitrea, dar PNA a inceput sa-l cerceteze abia dupa ce PSD a pierdut alegerile. „In mod clar, PNA a intimpinat dificultati in rezolvarea acuzatiilor de coruptie din rindul membrilor PSD", concluzioneaza autorii raportului.

Despre seful PNA, Ioan Amarie, raportul FH precizeaza ca are un frate parlamentar PSD, situatie care ar trebui sa fie interzisa de lege, sustin autorii raportului, pentru ca „procurorul general anticoruptie trebuie sa fie o persoana fara nici un fel de conexiuni politice". In plus, procurorii care lucreaza in PNA au fost numiti pe criterii obscure, nu in functie de calitatile lor profesionale.

Bile negre pentru RAFO si stenogramele PSD

Legea de functionare a PNA, modificata de mai multe ori, a reusit sa transforme acest Parchet special intr-o „institutie care nu da socoteala nimanui", dar este in acelasi timp izolata de alte structuri cu care ar trebui sa comunice permanent.

Raportul FH subliniaza si ruptura care exista intre PNA si Directia de Investigare a Crimei Organizate din Parchetul General, care nu prea colaboreaza una cu alta, ceea ce duce la tergiversarea unor anchete. Autorii raportului exemplifica aceasta stare de lucruri cu afacerea RAFO, cercetata in paralel de cele doua institutii, in doua dosare diferite.

Raportul aminteste si faptul ca cercetarile in cazul RAFO au fost blocate multa vreme, fiind reluate abia in 2005, ceea ce demonstreaza ca procurorii nu sint inca independenti politic. Un alt exemplu ar fi „stenogramele PSD", asupra carora nici PNA, nici Parchetul General nu au lansat vreo ancheta din proprie initiativa.

Alegeri repetate pentru „CSM-ul sefilor"

Alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar trebui sa fie repetate, dupa ce mai intii se va modifica legea in baza careia functioneaza acest for, apreciaza specialistii de la Freedom House.

„FH a fost informat ca la nivelul Parchetului, dar si la unele instante, unii dintre candidati au fost propusi de catre sefii lor ierarhici si ca nu au existat contracandidati la cei desemnati oficial", se arata in raport.

In afara acestor suspiciuni legate de corectitudinea alegerilor, autorii raportului critica faptul ca noua dintre cei 15 membri ai CSM alesi prin vot sint sefi de instante si Parchete.

Si aceasta situatie ar trebui sa fie considerata o incompatibilitate, spun reprezentantii Freedom House, care nu uita sa precizeze ca cei doi reprezentanti ai societatii civile sint un fost parlamentar si o fosta angajata a Parlamentului. „Este inacceptabil ca pozitiile dedicate societatii civile sa fie in mod ascuns politizate", subliniaza raportul.

O bila neagra primeste CSM si pentru numirea in functia de secretar general adjunct a procurorului Ilie Piciorus, „acuzat ca a participat la investigarea unui caz de represiune politica in timpul regimului Ceausescu" (cazul inginerului Gheorghe Ursu – n.r.).

In cazul organizarii de noi alegeri pentru CSM, FH recomanda o revizuire a conditiei de vechime pentru candidati, astfel incit in consiliu sa poata avea acces si magistrati mai tineri, care au fost afectati mai putin de mentalitatile comuniste.

Interviuri cu magistrati, oameni de afaceri si jurnalisti

Raportul a fost redactat intre 1 februarie si 15 martie, pe baza unei metodologii oferite de Ministerul Justitiei, care a cerut in procedura de licitatie organizata ca auditul sa verifice obiectivele si masurile strategiei si planului national anticoruptie.

FH a organizat grupuri focus si interviuri cu actori-cheie, societate civila, oameni de afaceri, magistrati, experti si jurnalisti de investigatie. Auditul, finantat de Ministerul Justitiei, a fost recomandat de catre Comisia Europeana.

Nastase: „Am indoieli asupra acestui audit"

Adrian Nastase a comentat in felul urmator auditul strategiei anticoruptie elaborate de guvernul sau: „Am inteles ca auditul a fost comandat de doamna ministru al Justitiei, care era parte a proiectului Freedom House in Romania. Am unele indoieli cu privire la corectitudinea acestui audit. Noi am creat PNA, chiar si imperfect, cei dinaintea noastra n-au avut curajul.

Acum PNA este minat de la spate in mod riguros si va produce rezultatele dorite. Anul viitor, daca vom avea acelasi ministru al Justitiei care sa faca auditarea cu acelasi ONG, va avea rezultate mult mai bune. Sint jenat sa comentez aceste lucruri.

Daca asa intelege noua administratie sa discute problemele legate de reforma, preluind prin ONG-uri transnationale semnale si mesaje din presa, aceste lucruri sint lipsite de fundament. Activitatea doamnei ministru, care se amesteca in activitatea Parchetului si a Justitiei, dovedeste ca separatia puterilor in stat nu este o lectie foarte bine invatata".

este Freedom House

Freedom House a fost infiintata in 1941 de Eleanor Roosevelt. Este o organizatie nonprofit care promoveaza, pretutindeni in lume, democratia, drepturile omului, economia de piata, statul de drept si presa independenta. Printre instrumentele sale se numara studii, rapoarte si publicatii in care valorile pe care le promoveaza sint evaluate.

Cele mai importante publicatii anuale sint: „Freedom in the World", o evaluare comparativa anuala a situatiei drepturilor omului in peste 190 de tari; „Press Freedom Survey", o evaluare anuala a libetatii presei in toate tarile lumii; „Nations in Transit", un raport anual despre stadiul reformei economice si politice ale tarilor aflate in tranzitie in Europa Centrala si de Est si fosta Uniune

Sovietica.