Analiza

Ruleta baseasca

de     Cotidianul
Joi, 16 iunie 2005, 0:00


"Presedintele gambler" il numeste Cotidianul

Cazinoul puterii din Romania


O guvernare discreta, o majoritate parlamentara fluida, un gambler tronind tot mai suveran in Palatul Cotroceni. Asa ar putea fi caracterizate, in citeva cuvinte, primele sase luni ale noii Puteri. Sa le luam pe rind.

Chiar trecind peste exceptia numita guvernul Adrian Nastase pe care nici gardurile patriei nu-l ajungeau cind era vorba de a-si anunta cvasipotenta, cabinetul Tariceanu e, cel putin deocamdata, cel mai discret dintre cite a avut Romania din ’90 incoace. Mai intii e vorba chiar de personalitatea premierului.

Discretia, o marca a personajului, l-a ajutat sa evite si marile gafe ce caracterizeaza, de regula, orice debut. O singura data a vorbit Calin Popescu luat de val, atunci cind s-a dus sa masoare cotele apelor ce acopereau sate intregi din Banat si i-a fost de-ajuns.

Oameni din toate colturile tarii, pentru care Tariceanu fusese pina atunci politicianul acela spilcuit, pus de Basescu sa conduca sedintele de guvern, au retinut atunci indignati cum ca actualul premier e cel putin la fel de arogant precum deja clasicul Nastase. Dar acest episod nefericit s-ar putea sa fi avut si partea lui buna.

O parte din electorat a aflat, probabil, cu aceeasi ocazie si cine este prim-ministrul Romaniei, in conditiile in care un sondaj recent descoperea ca un roman din patru inca nu stie acest lucru.

Guvernul de care vorbim s-a nascut dintr-o ecuatie a puterii atit de complicata, incit tacerea devine aproape o virtute. Nu intimplator, doua dintre cele trei ministere-cheie ale acestei perioade, Finantele si Justitia, nici n-au fost asumate explicit politic, ele fiind lasate pe mina a doi outsideri, Ionut Popescu fiind asimilat mai degraba fortat cu PNL, Macovei nici macar atit.

Dar daca regula guvernarii de pina acum a constatat deficitul de vizibilitate si excesul de discretie, nu-i mai putin adevarat ca Executivul condus de Tariceanu merita apreciat pentru o anumita tenacitate.

Citeva dintre promisiunile electorale asumate de Alianta PNL-PD, incepind cu introducerea cotei unice si sfirsind cu modificarile aduse legilor justitiei si proprietatii, tocmai introduse in procedura asumarii raspunderii in Parlament, au fost onorate. Ceea ce n-a fost putin lucru, avind in vedere sustinerea mereu problematica pe care Executivul s-a putut baza in Camera Deputatilor si Senat.

Sase luni de zile, majoritatea in Parlament a mers pe sirma. Fiecare pas legislativ menit sa sustina politica guvernului s-a negociat la singe, doar tradarile succesive si compromisurile de ultim moment asigurind mereu o majoritate. Una prin excelenta fluida. Dar, daca e sa vorbim de risc si de marca fundamentala a noii Puteri, jucatorul care a facut cu adevarat cartile e Traian Basescu. Un gambler innascut. ( Pavel Lucescu)



Integrarea, intre a vrea mult si a putea putin


„Sintem in grafic, dar mai avem mult de muncit" e o fraza pe care actualii guvernanti o repeta in exces atunci cind fac referire la obiectivul lor numarul unu: integrarea. Bruxelles-ul este de acord numai cu partea a doua a expresiei.

In cele sase luni de guvernare, Cabinetul Tariceanu si-a facut un titlu de glorie din a spune ca a reparat din stricaciunile facute de fosta guvernare. In chestiunea aderarii, scrisorile de avertizare timpurie pe care Comisia Europeana le-a transmis guvernului de la Bucuresti ne demonstreaza ca acel „sintem in grafic" nu se sustine. Mai intii este vorba de lupta impotriva coruptiei.

Chiar daca Executivul de la Bucuresti a adoptat o serie de acte normative care sint pe placul UE (incriminarea evaziunii fiscale, reforma in Justitie etc.), organismul european insista extrem de mult pe modul cum sint aplicate aceste legi.

O problema in acest sens o constituie politica de achizitii publice, pentru ca mostenirea PSD este consistenta: mega-contracte acordate fara licitatie unor firme din strainatate (Bechtel, EADS, Vinci, Strabag, Astrom-Roichmann, VA Tech Hydro).

Ca sa-i multumeasca pe oficialii de la Bruxelles, guvernul a pus in discutie oportunitatea derularii unor astfel de contracte, riscind in felul acesta sa fie actionat in judecata de respectivele firme. Tot pentru a face pe placul UE, Cabinetul Tariceanu a emis un act normativ prin care se interzice reesalonarea sau stergerea datoriilor societatilor comerciale.

Apoi, in domeniul mediului, sint serioase ramineri in urma la capitolul transpunerea acquis-ului comunitar. Comisia Europeana critica faptul ca autoritatile romane nu aplica mai repede directiva privind poluarea industriala.

La finele lui 2006, Romania trebuie sa aiba frontiere dupa placul UE. Deocamdata, situatia este departe de acel deziderat, pentru ca infrastructura este nesatisfacatoare, iar controalele la vama sint ineficiente. Dovada in acest sens este nivelul mare al marfurilor de contrabanda care intra in tara.

O alta mare provocare a autoritatilor romane o constituie agricultura, domeniu unde nu exista un cadru institutional bine pus la punct. Un exemplu in acest sens il reprezinta subventiile acordate agricultorilor.
(Cristian Matache)

Guvernul reformei si al inundatiilor


In sase luni, crize majore au dat guvernului fiori, mai ales ca unii ministri au dovedit ca nu pot face fata unor astfel de situatii. Inundatiile au aratat ca ministrul Blaga nu cunoaste legea, iar criza sanitara, ca ministrul Cinteza nu are solutii.

Lipsa din farmacii a medicamentelor compensate si gratuite este piatra de incercare a ministrului Sanatatii, Mircea Cinteza. S-a ajuns la o situatie fara precendent. In acest moment, mai mult de jumatate dintre farmaciile din intreaga tara si-au epuizat fondurile destinate acestor medicamente pentru tot anul.

Situatia este explicata de Cinteza prin clasica „grea mostenire" lasata de fostul guvern. „Costul ridicat al vechiului sistem de compensare tine atit de populism (pensionarii primeau orice medicament compensat cu 90%), cit si de interesele firmelor de medicamente, care vor sa aiba medicamentele cele mai scumpe pe listele gratuite sau compensate’’, explica Cinteza.

Asa ca din aprilie s-au facut alte liste de compensate si gratuite, pe mai multe niveluri (gratuite, compensari de 50 si 90%), si s-a introdus pret de referinta, ceea ce inseamna ca statul mai acopera doar contravaloarea celui mai ieftin medicament dintr-o anumita gama. Daca vor medicamente mai scumpe, romanii sint invitati sa plateasca din buzunar.

Ministrul Blaga a lasat-o pe Sulfina sa se inece la inundatii

Ministrii Administratiei si Mediului, Vasile Blaga si Sulfina Barbu, si-au pasat responsabilitatea in inundatiile din aceasta primavara. Initial, cind apele pareau ca acopera numai suprafete din vestul tarii, a fost scos in fata ministrul Mediului, pe principiul ca apa are legatura cu mediul inconjurator.

Conform legii, comandantul suprem al Comitetului National pentru Situatii de Urgenta ar fi trebuit sa fie din primul moment ministrul Vasile Blaga. El nu a participat la nici o sedinta a acestui for, insa a recunoscut tacit ca acolo ii era locul abia la spartul tirgului, cind apele au inceput sa se retraga.

Patru persoane au murit, 3.400 de oameni au fost evacuati in urma inundatiilor care au lovit 393 de localitati din 28 de judete, afectind aproape 5.300 de case, peste 8.000 de anexe gospodaresti, dar si zeci de mii de hectare de teren si de padure.

Justitie: Monica Macovei da cu barda

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, singurul membru al cabinetului fara culoare politica, a fost cel mai atacat ministru de catre opozitie. Monica Macovei a rezistat insa presiunilor, si acum doua zile guvernul si-a asumat raspunderea pentru noile legi, menite a responsabiliza si eficientiza activitatea Justitiei.

Dupa proiectul de lege al ministrului, care se referea la eliminarea imunitatii fostilor parlamentari, a urmat cel privind modificarea declaratiilor de avere si de interese ale demnitarilor.

Tot in luna ianuarie, Monica Macovei pune problema redeschiderii dosarului privind moartea procurorului Cristian Panait. Reprezentantii Ministerului Justitiei au cerut, inca de la inceput, sa se faca un audit independent al rezultatelor si al impactului generate de strategia nationala anticoruptie 2001-2004.

Freedom House, ONG-ul care face acest audit, il scoate la lumina in martie si provoaca aprige reactii, in special din partea PNA. In februarie, Macovei cere Parchetului General sa cerceteze modalitatea prin care s-a facut urmarirea penala impotriva lui Ion Alexandru Tiriac.

Inceputul lui martie demareaza cu schimbarea adjunctului de la DGPA, fostul SIPA. Pe 6 aprilie, scurteaza semnificativ lista privind categoriile de informatii clasificate ca secrete de serviciu gestionate de MJ. Este schimbat adjunctul Administratiei Generale a Penitenciarelor. Tot atunci, cere verificarea sefului PNA, Ioan Amariei, in urma unor semnale venite prin presa.

Pe 5 mai, guvernul aproba ordonanta initiata de Macovei prin care interzice cumpararea locuintelor de serviciu in care locuiau magistratii. (C.H.)
(Dollores Benezic, Geta Roman)


Presedintele gambler


Ceva pare sa pluteasca in aer odata cu apropierea sfirsitului lunii iunie, fixata de Basescu drept data la care va trage linie si va aduna ce au facut si ce nu institutiile statului. „Cotidianul" i-o ia inainte si ii face lui insusi un bilant. Riscul este ceea ce pare sa se demarce ca atitudine definitorie a comportamentului prezidential.

Ecourile internationale ale crizei ziaristilor ostatici, impanate cu felicitarile Parisului in cazul Aubenas, par sa reprezinte pasaportul pentru istorie al presedintelui Basescu. Marea restanta, in raport cu promisiunile, nedeclararea oficiala a coruptiei ca amenintare la adresa securitatii nationale, in prima sedinta CSAT.

O a doua reuniune a CSAT nu a mai fost convocata, pe fondul crizei ostaticilor. Observatorii, ca si Bruxelles-ul, au inceput sa remarce absenta marilor dosare de coruptie, fapt care ar amina aderarea pina in 2008. Atacarea „marii coruptii" se leaga de termenul de sase luni pe care presedintele l-a dat institutiilor din domeniu, termen ce se apropie de scadenta.

In mod simbolic, Basescu si-a inceput mandatul printr-un pelerinaj la SRI, SIE, Interne, Parchetul General, PNA, Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor.

Dincolo de a fi reprezentat cuvintul-cheie al campaniei electorale, atacarea coruptiei, asociata saraciei, a fost declarata obiectivul principal al mandatului presedintelui Basescu, limitarea ei fiind asociata recistigarii „demnitatii nationale" prin revigorarea institutiilor statului.

Suspansul ca metoda

Criza ostaticilor a insemnat asumarea riscului maxim pentru presedintele Basescu. Chiar fara a cunoaste culisele rapirii si eliberarii celor trei ziaristi si a ghidului lor, se poate spune ca, in conditiile instabilitatii din Irak, Basescu a mizat totul pe asumarea conducerii celulei de criza.

In conditiile unei majoritati parlamentare fragile, riscul maxim l-a reprezentat si atacarea sistematica a PUR ca „solutia imorala" a coalitiei majoritare. Tot de PUR se leaga si reluarea cu obstinatie a temei alegerilor legislative anticipate, calea de a scapa de „solutia imorala" din Parlament.

Si poate de a scapa, prin influenta si autoritatea directa asupra Aliantei, si de alti presupusi indezirabili din sferele de putere centrale si locale. Deocamdata, chiar daca alegerile anticipate nu sint agreate decit de PD, consacrat deja ca un fel de prelungire a lui Traian Basescu, presedintele pare sa fi cistigat prin tactica fricii, nimeni nefiind dispus sa-si riste mandatul prin vot.

Cu exceptia accidentului reprezentat de alegerea lui Nastase si Vacaroiu in fruntea Camerelor Parlamentului cu ajutorul PUR, fostii umanisti voteaza disciplinat de partea Aliantei, defectiunile la vot fiind generate de absenteismul aliatilor PNL-PD.

Basescu a riscat si linistea coalitiei prin atacarea PNL, fara ca deocamdata sa primeasca o replica in public. Explicatia tine de aritmetica interna a Aliantei, sondajele recente descriind PD ca principalul partid la guvernare.

„Cred ca detasarea de care vorbeste presedintele nu poate exista in realitate, el are in guvern ministri pedisti si cred ca nu-i displace si nu e intimplator faptul ca portofoliile democrate nu sint sub vizorul direct al presei si al Bruxelles-ului. Daca ar aparea deficiente de guvernare, decontul il vor face liberalii", crede analistul Iosif Boda.

Razboiul declarat unei importante parti a presei, pe care o considera controlata de grupuri de interese economice, nu pare sa-i fi adus nici el pierderi. „Desi a intrat in razboi cu o parte a mediei, stie sa tina presa in priza, in ciuda a ceea ce spune", crede politologul Cristian Preda. „Nu stiu insa daca acest stil, care e natural, va da si rezultate", se intreaba Boda.

Un alt risc, al tensionarii relatiilor cu UE, prin declararea Statelor Unite ca „partener strategic", a Marii Britanii ca „partenerul privilegiat", si plasarea duetului Franta-Germania pe locul trei, din pozitia de motor al integrarii, tema trecuta in responsabilitatea guvernului. „Este mai imaginativ" decit asteptarile in politica externa, apreciaza Preda.

„Informatiile", inaintea echipei

Daca, initial, echipa de consilieri prezidentiali era cotata de analisti drept cea mai performanta, ea a ramas descompletata dupa plecarea lui Vasile Blaga la guvern si renuntarea lui Andrei Plesu. „Unde este Theodor Stolojan, ma intreb, mai traieste, e in tara, e in Bucuresti, e la Cotroceni?", se intreaba comentatorul Iosif Boda.

Mai mult decit asculta de consilieri, „Basescu e fascinat de informatiile pe care le primeste si care am sentimentul ca ajung pe masa lui necoroborate, ceea ce ar putea sa creeze probleme in timp, pentru ca s-ar putea sa rezulte decizii pe baza unor informatii incorecte sau incomplete", mai crede Boda.
(Mihaela Ganet)

Executivul ghiveci


Lui Calin Popescu Tariceanu ii place sa spuna ca este sef peste cel mai tinar guvern pe care l-a avut Romania. Patru partide, societatea civila, topul 300, jucatorii la Bursa, anonimii, prietenii si rudele presedintelui Basescu sint reprezentati in Cabinet.

Calin Popescu Tariceanu

Premierul a numit un cabinet din care fac parte multe persoane aflate in gratia presedintelui Traian Basescu, chiar daca aceste persoane nu erau calificate pentru ocuparea un post de ministru. In felul acesta a dat impresia unui premier lipsit de forta. Nici cu retorica nu sta stralucit.

Chiar daca vrea sa para total diferit de predecesorul sau, Adrian Nastase, Calin Popescu Tariceanu a cazut in capcana limbii de lemn utilizate de acesta. A promis ca nu va face nici o referire la greaua mostenire, dar nu s-a tinut de cuvint. In chestiunea declaratiilor de avere, premierul a calcat in strachini, uitind sa treaca mai multe firme la care este actionar.

In primele zile de guvernare, Tariceanu a fluturat teza restructurarii guvernului, dupa ce va fi semnat Tratatul de aderare cu UE. Insa a renuntat repede la idee, considerind ca a gresit atunci cind a vorbit despre o astfel de problema.

George Copos

Patronul echipei de fotbal Rapid si al grupului de firme Ana este cel mai bogat membru al guvernului. S-a confruntat cu nemultumirile exportatorilor care si-au vazut veniturile diminuate in urma aprecierii leului in raport cu principalele valute. In sprijinul acestora a initiat un proiect de modificare a Legii falimentului, in sensul permiterii compensarii bilaterale a obligatiilor.

Marko Bela

Adoptarea in guvern a Legii minoritatilor nationale reprezinta o mare victorie a partidului pe care il conduce. In privinta prioritatii constructiei autostrazii Brasov-Bors, Marko Bela nu a mai avut atit de mult success, pentru ca presedintele Basescu si premierul Tariceanu sprijina proiectul Nadlac-Arad-Timisoara-Sibiu-Rm. Vilcea-Bucuresti.
Ionut Popescu

Ministrul Finantelor (foto) a fost vedeta primelor luni de guvernare, lucru explicabil, de altfel, prin faptul ca unul dintre obiectivele majore ale actualei Coalitii a fost introducerea cotei unice de impozitare. A reusit sa supere mediul de afaceri prin desele modificari aduse Codului fiscal.

Cu toate acestea, in primele luni ale lui 2005, incasarile la buget au crescut cu 14% mai mult decit in aceeasi perioada a anului trecut si s-au creat o suta de mii de noi locuri de munca.

Mihai Razvan Ungureanu

Inca de la inceputul mandatului, ministrul de Externe si-a facut publica intentia de a schimba fata diplomatiei romanesti. Citiva dintre ambasadori au fost deja inlocuiti, unul dintre acestia fiind cel din Rusia, cosmonautul Dumitru Prunariu.

Codrut Seres

A fost obligat sa creasca tarifele la energie, pentru ca in 2004 guvernarea PSD nu a respectat calendarul scumpirilor. De asemenea, o masura nepopulara a fost aceea de introducere a abonamentului la gaze. In felul acesta, ministrul Economiei a devenit unul dintre cei mai nepopulari membri ai guvernului.

In mandatul sau, s-au finalizat privatizarile la cele doua companii Distrigaz, Nord si Sud, precum si la Electrica Banat si Electrica Dobrogea.

Gheorghe Dobre

Firmele Vinci si Strabag au aflat din presa ca ministrul Transporturilor nu vrea sa mai respecte contractele prin care urmau sa construiasca doua tronsoane din viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov. Nu era de ajuns amenintarea cu tribunalul a firmelor amintite, ca pe capul lui Dobre a cazut napasta calamitatilor naturale, soldata cu drumuri inundate, cai ferate distruse si poduri darimate. Presedintele Basescu l-a urecheat pentru lipsa de comunicare.

Mircea Cinteza

Inainte de a deveni ministru, Mircea Cinteza a promis ca va incerca obtinerea pentru Sanatate a 6% din PIB. Dupa numire, s-a multumit sa ia in primire bugetul alocat de PSD, doar 3,4% din PIB. Spitalele si farmaciile au acumulat datorii care au trecut de 10 mii de miliarde de lei, ce nu pot fi platite acum.

Fertilizari in vitro sau recoltari de ovule facute in conditii dubioase, ace infectate care pun in pericol viata pacientilor sint alte scandaluri ce au marcat mandatul lui Cinteza. (G.R.)

Vasile Blaga

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga (foto), a promis inca din timpul campaniei electorale ca va modifica Legea administratiei, care, spunea acesta, va revolutiona administratia publica locala.

Cu toate astea, dupa sase luni de mandat modificarile legislative sint in continuare in stadiu de proiect, la fel de cerute si asteptate de primarii care se confrunta cu aceleasi probleme de ani de zile: lipsa de fonduri si hartuieli politice. (D.B.)
(Cristian Matache)


Parlamentul: majoritate fluida


Au inceput cu o majoritate fragila. Degringolada in care au intrat intre timp PSD si PRM le-a mai permis celor de la putere cite un moment de respiro. Chiar si asa, ca sa obtina aprobarea unor proiecte de legi, PNL si PD au facut concesii pas cu pas, cind UDMR-ului, cind celor de la PC.

Principala cauza pentru care Parlamentul a fost in primele sale luni o zona de turbulente a fost majoritatea fragila, incropita pe baza de negocieri. La inceputul sesiunii, la Camera Deputatilor, raportul Putere-Opozitie era de 170 la 161.

Puterea detinea insa majoritatea numai datorita celor 18 voturi ale grupului minoritatilor nationale, pentru ca, altminteri, cele patru partide din coalitie aveau numai 152 de deputati. Nu din partea minoritatilor nationale venea insa amenintarea, ci chiar din partea PUR.

Chiar si ajunsi la guvernare, umanistii nu s-au putut hotari mult timp intre PSD si propriii aliati cind era vorba despre decizii sau voturi importante. La Senat, dependenta de PUR era si mai accentuata, intrucit puterea avea numai cu trei senatori mai mult fata de opozitie.

Pe scurt, puterea a dispus in Parlament de o majoritate nesigura, dependenta de cei 19 deputati si 11 senatori manevrati de Dan Voiculescu.

Opozitia - mai slaba, majoritatea - inca nesigura

In prezent, migratiile parlamentare, amplificate de recenta criza din PRM, au schimbat raporturile dintre putere si opozitie. 24 de deputati si 3 senatori au demisionat din partidele pe listele carora au candidat. Cinci deputati si un senator s-au inscris in alte partide, iar ceilalti activeaza ca independenti.

Cei 14 deputati demisionari din PRM, deocamdata independenti, au anuntat ca sint dispusi sa intareasca rindurile PD daca acesta se va transforma intr-un partid popular. O asemenea mutare ar fi avantajoasa pentru putere, care altfel ar trebui sa-si negocieze fiecare vot si cu independentii proveniti din PRM.

Totodata, asta ar mari numarul deputatilor PD de la 44 la 58, iar coalitia ar putea conta pe 184 de voturi, in timp ce opozitia, in formula PSD plus PRM, ar mai conta numai pe 142 de voturi. La Senat, raportul dintre putere si opozitie este in prezent de 71 la 64, iar cei doi senatori demisionari din PSD, Neculai Apostol si Ioan Talpes, au curtat puterea in ultimele saptamini.

Pe de alta parte, ecuatia parlamentara este complicata de atitudinea ambigua a lui Corneliu Vadim Tudor. Liderul PRM a anuntat ca va vota pentru schimbarea lui Adrian Nastase de la conducerea Camerei, dar, totodata, ca va sustine motiunea de cenzura depusa de PSD impotriva guvernului Tariceanu.

In cautarea presedintilor pierduti

Cea mai importanta lovitura primita de noua guvernare a fost instalarea in functiile de presedinti ai Camerelor Parlamentului a doi reprezentanti ai opozitiei – Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. Acest fapt s-a petrecut cu sprijinul acordat de partidul condus de Dan Voiculescu, care, in acel moment, se afla deja cu un picior in luntrea puterii. Rezultatul a nemultumit profund Alianta.

De atunci, PNL-PD a transformat schimbarea presedintilor Camerelor in prioritate a actiunii parlamentare. Calea pe care puteau incerca repararea situatiei a fost schimbarea regulamentelor de organizare si functionare.

Cu greu, liderii Aliantei au reusit sa convinga UDMR si PC (fost PUR) sa sprijine introducerea in textele regulamentelor a unor amendamente care sa permita revocarea actualilor presedinti ai Parlamentului. Cu toate acestea, modificarile nu au ajuns inca la stadiul aprobarii in plenul Parlamentului, iar pina la revocarea lui Nastase si Vacaroiu mai este.

Legile se negociaza sau nu se voteaza

Alianta a mai avut dificultati in a-si convinge partenerii de coalitie sa sprijine initiative precum schimbarea conducerii TVR si a radioului public. Insa aceste discutii faceau parte din jocul negocierii purtate intre PNL-PD si UDMR, de exemplu. Maghiarii au acceptat sa sprijine initiativa in schimbul aprobarii proiectului de lege privind minoritatile nationale.

De asemenea, PNL-PD s-a mai confruntat cu piedici din partea UDMR si PC in aprobarea proiectului de lege privind noile formulare de declarare a averilor demnitarilor.
(Laura Ciobanu, Florin Ciornei)

Statistica parlamentara, in avantajul PSD


O comparatie intre propunerile legislative ale deputatilor din perioada 1 februarie – 15 iunie 2005 si cea similara din 2001 este net in favoarea celor din fosta legislatura. Atunci, "productia proprie" a deputatilor a numarat 102 propuneri legislative. Acum, s-au inregistrat exact jumatate: 51. In primele sase luni ale anului 2001, din cele 102 propuneri legislative, 14 au devenit legi.

Actualii deputati nu se pot mindri decit cu doua finalizari, este adevarat, existind insa sanse ca pe parcursul anului si alte propuneri legislative sa devina legi.
Legiferare cu turatie redusa

La nivel de partide politice, PRM a inregistrat cea mai dramatica scadere: 41 de propuneri legislative in 2001 – 9 in 2005, urmat de PSD: 28 – 8 si UDMR: 14 – 10. Liberalii au avut in ambele perioade cite 13 propuneri legislative, in timp ce democratii au „crescut" de la 6 la 10 propuneri legislative.

Debutantii din Parlament, conservatorii, au depus pina in prezent 6 propuneri legislative. Si din punct de vedere calitativ, propunerile deputatilor din 2001 le depasesc pe cele ale urmasilor lor.

Propuneri legislative de calibrul celor privind accesul liber la informatiile de interes public (autor: Mona Musca) sau privind informatiile clasificate (autori: membrii Comisiei de control a activitatii SRI) - ambele devenite legi - nu se regasesc in aceasta legislatura.

La Senat, situatia este diferita fata de Camera. In primele sase luni din 2001 au fost inregistrate doar 22 de propuneri legislative, in timp ce in actuala legislatura, 47. Este adevarat, o parte dintre propunerile legislative intrate in proceduri la Senat apartin deputatilor, noua Constitutie delimitind competentele in ceea ce priveste prima Camera sesizata.

In aceasta legislatura, Executivul a trimis la Senat un numar de 180 de proiecte, in timp ce la Camera numarul acestora este cu 10 mai mic. Fostul guvern a avut cu doar 10 proiecte mai putin in lucru la cele doua Camere, in perioada februarie-iunie 2001.

(Lucian Gheorghiu)








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


102 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by