Summit european sub semnul esecului

de     Gandul
Vineri, 17 iunie 2005, 0:00



Liderii europeni s-au adunat, ieri seara, la Bruxelles, pentru Consiliul European de vara, intr-o dispozitie mai sumbra ca oricand, constienti ca au de luat decizii cruciale pentru viitorul Uniunii Europene si, in acelasi timp, lipsiti de orice speranta ca vor putea ajunge la un consens.

Nici macar presedintele in exercitiu al UE, premierul luxemburghez Jean-Claude Junker, veteran in ale tratativelor europene, nu mai credea intr-un acord. El a recunoscut, miercuri, ca "este aproape sigur de un esec in privinta bugetului comunitar".

Rostite de liderul care s-a zbatut cel mai mult pentru adoptarea bugetului pe 2007-2013, cuvintele sunt, intr-adevar, sugestive pentru impasul in care se afla cei 25 de sefi de state si guverne ai Uniunii Europene… In aceste conditii, prezenta la Bruxelles a delegatiilor Romaniei si Bulgariei – care asista, pentru prima oara, la intreg

programul summitului, in calitate de state care au semnat Tratatul de aderare la UE – va trece, probabil, neobservata.

Cei 25 au stabilit deja ca nu mai au timp sa ia in discutie extinderea; romanii si bulgarii nu mai pot spera ca documentul final al Consiliului va contine obisnuitele incurajari privind mentinerea datei de 1 ianuarie 2007 ca data a aderarii.

Oricum, se stie macar ca cele doua tari sunt luate in calcul pentru intrarea in Uniune "in 2007 sau, cel mai tarziu, in 2008", asa ca Bucurestiul si Sofia nu mai reprezinta un subiect ce trebuie dezbatut de urgenta.

Cu totul alta este situatia celorlalte tari recunoscute drept candidate, Croatia si Turcia, a caror soarta este implacabil influentata de criza de identitate a Uniunii.

Constitutia Europeana – un capitol inchis?

Joi, Cei 25 urmau sa vada daca mult-controversata Constitutie a Europei Mari mai are un viitor dupa respingerea textului in Franta si Olanda. Documentul a fost ratificat, totusi, de noua state UE, precum si de Parlamentul European, asa ca unii sustin ca ar mai exista o sansa de resuscitare.

Totusi, sondajele arata ca si alte membre ale Uniunii sunt pe cale de a respinge, prin referendum, Constitutia. In aceste conditii, liderii europeni par sa incline pentru o amanare a procesului de ratificare.

Asa cum explica miercuri presedintele Comisiei Europene, experienta afacerilor comunitare arata ca, in cazul ajungerii la un impas, cea mai nimerita cale de rezolvare este luarea unei "pauze de reflectie".

Asa ca Cei 25 ar putea decide sa-si acorde un timp suplimentar de "gandire", de cateva luni sau poate mai mult, in care sa puna la punct un plan de compromis, o eventuala revizuire a punctelor mai contestate ale documentului, precum si un plan mai inteligent de promovare a eforturilor lor catre populatia Uniunii.

Adoptarea bugetului – un miracol

Discutiile asupra bugetului pentru 2007-2013 vor incepe vineri si ar putea continua si sambata, daca va fi cazul. Ca de obicei in cazul unui subiect foarte controversat, liderii europeni se gandesc sa-si mai acorde un timp suplimentar.

Uneori, asa cum s-a intamplat la Nisa, in 2000, se ajunge la un acord in primele ore ale diminetii, dupa o noapte alba petrecuta la masa tratativelor. Alteori, pozitiile sunt evident ireconciliabile si atunci se pune punct discutiilor la ora stabilita. Din pacate, acesta ar putea fi cazul acum.

Desi toata lumea pledeaza obsesiv pentru un compromis, nici unul dintre membrii UE nu pare dispus sa cedeze. Acum sunt puse sub semnul intrebarii insesi principiile care au dus la infiintarea bugetului comunitar; statele membre se plang ca beneficiaza prea putin de fondurile comunitare, in schimb platesc prea mult.

Nu par sa mai fie suficienti bani pentru o Europa cu 27 de membri, asa cum a fost gandit bugetul pentru 2007-2013. Marii contributori vor sa faca economii si sa nu verse la buget mai mult de 1 la suta din PIB-ul pe Uniune (ceea ce ar insemna 824 miliarde de euro). Comisia Europeana a propus contributii de 1,21 la suta.

Presedintia luxemburgheza a prezentat un plan de compromis acceptat, in cele din urma, de Comisie: 1, 06 la suta din PIB, adica 871 miliarde euro.

Planul prevede, insa, inghetarea cecului britanic (suma restituita anual Londrei din bugetul comunitar, drept compensatii pentru fondurile destinate politicii agricole comune, de care nu beneficiaza).

Londra ar primi inapoi cam 4,6 miliarde euro pe an – mai putin decat ar avea dreptul, conform acordului incheiat de dna Thatcher (de exemplu, in 2013 Marea Britanie ar fi ajuns sa primeasca un cec de 7 miliarde de euro).

Premierul britanic Tony Blair spune, insa, ca nu accepta o asemenea solutie decat daca si ceilalti sunt de acord sa regandeasca politica agricola comuna, care inghite anual 40 la suta din fondurile comunitare, desi doar cateva procente din locuitorii Uniunii sunt angajati in agricultura.

Aici se izbeste de refuzul implacabil al Frantei, principalul beneficiar de pe urma politicii agricole comune (PAC), care nici nu vrea sa discute despre o eventuala recalculare a acestor fonduri.

Presedintele Chirac nu vrea sa auda nici despre propunerea Luxemburgului de a include Romania si Bulgaria (pentru a caror agricultura au fost prevazute fonduri suplimentare de 6 miliarde de euro) in fondurile PAC, ceea ce ar fi insemnat ca fermierii francezi, de exemplu, sa imparta cu taranii romani si bulgari banii destinati

platilor directe... Jacques Chirac a obtinut in 2002 din partea colegilor sai ca fondurile PAC sa nu fie revizuite pana in 2013. Sistemul, desi contestat de multi membri UE, pare batut in cuie. Ceea ce blocheaza implacabil un acord in privinta bugetului.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


80 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by