Instituirea starii de urgenta a fost o posibilitate respinsa categoric de presedintele Traian Basescu, din cauza pierderilor la nivel politic si de imagine, pe care acestea le-ar fi atras pentru Romania.

Unul din motivele cele mai serioase pentru care seful statului nu a decretat starea de urgenta, sustin surse din Alianta PNL-PD, a fost si cel ca Romania ar primit stigmatul de dictatura, deoarece starea de urgenta impune restrangerea drastica a drepturilor si libertatilor fundamentale.

Instituirea starii de urgenta impune si o serie de proceduri care cer timp, in conditiile in care apele aproape ca s-au retras deja.

Sursele citate au mai precizat ca refuzul lui Basescu de a face acest pas nu a avut legatura cu imposibilitatea declansarii alegerilor anticipate (acestea ar urma sa aiba loc abia in octombrie), ci cu simplul fapt ca pierderile in plan politic pentru Romania ar fi fost mai mari decat posibilele castiguri in planul sprijinului financiar.

Traian Basescu a insistat vineri, dupa o deplasare in judetele inundate, ca starea de urgenta este specifica situatiilor de pericol la adresa securitatii nationale, cand statul de drept sau institutii ale statului sunt in pericol, cand exista perturbari grave in sistemul democratic.

Referindu-se la solicitarea facuta de Ion Iliescu, seful statului a mentionat ca in legislatia tarii noastre, nu exista termenul "stare de necesitate" invocat cu "insistenta de unii politicieni". Purtatorul de cuvant al PSD Cristian Diaconescu recunostea ieri, intr-o emisiune la Realitatea TV, ca partidul sau nu mai tine atat de tare ca presedintele sa declare starea de urgenta.

Legea 453/2004 suprima democratia

Legea privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta isi are istoria ei. In ianuarie 1999, presedintele Emil Constantinescu a intentionat sa instaureze starea de urgenta in cazul in care minerii, aflati in Defileul Jiului, isi continuau drumul spre Bucuresti.

Ministrul de Interne de atunci, Gavril Dejeu, isi prezentase demisia ca urmare a a esecului operatiunii fortelor de ordine la Costesti, unde minerii luasera ostatici un grup de politisti. Succesorul lui Dejeu in fruntea Ministerului de Interne, Constantin Dudu Ionescu, declara in acele zile: "Ne aflam in niste circumstante de exceptie, cand este pusa in cauza insasi existenta statului".

In 21 ianuarie 1999, Guvernul Radu Vasile adopta Ordonanta de urgenta nr.1 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, care este amendata si adoptata cinci ani mai tarziu, in 2004.

Opozitia insista, de o saptamana, ca in Romania trebuie instituita starea de urgenta avand in vedere dezastrele provocate de inundatii. Principala motivatie pare a fi evitarea alegerilor anticipate, in conditiile in care Constitutia prevede ca pe durata starii de urgenta Parlamentul nu poate fi dizolvat. Iar daca cele doua Camere nu pot fi dizolvate inseamna ca nu se pot convoca anticipate.

Starea de asediu si starea de urgenta

Legea 453/2004 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta nu face diferentieri mari intre cele doua masuri.

Ambele privesc, conform Legii, "situatii de criza ce impun masuri exceptionale care se instituie in cazuri determinate de aparitia unor pericole grave la adresa apararii tarii si securitatii nationale, a democratiei constitutionale ori pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor unor dezastre".

Astfel, reglementarea adoptata anul trecut nu stipuleaza, de exemplu, ca starea de asediu se instituie daca este periclitata democratia sau securitatea nationala, dar nici faptul ca starea de urgenta se decreteaza exclusiv in cazul unor dezastre. Ambele pot fi decretate la nivelul intregii tari sau doar in unele unitati administrativ-teritoriale.

Ansamblul de masuri care se aplica in cele doua situatii - asediu si urgenta - difera, in sensul ca daca este vorba de stare de asediu masurile sunt de natura politica, militara, economica, sociala si de alta natura, in timp ce la starea de urgenta masurile sunt de natura politica, economica si de ordine publica.

Oricare dintre cele doua stari sunt instituite prin decret semnat de presedintele tarii.

Restrangerea unor drepturi si libertati fundamentale

Una dintre cele mai importante masuri care insotesc instituirea starii de urgenta si asediu este cea privind posibilitatea de a restrange "exercitiul unor drepturi si libertati fundamentale", cu exceptia drepturilor omului. In cazul decretarii starii de urgenta, coordonarea masurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administratiei si Internelor.

Politia comunitara poate fi militarizata, in aceasta situatie. Pe durata starii de urgenta, gestionarea masurilor revine Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, sub conducerea nemijlocita a ministrului Administratiei si Internelor si in coordonarea primului-ministru. In aceasta perioada, autoritatile pot emite ordonante militare, care sunt obligatorii.

Ingrijoratoare sunt masurile ce pot fi luate pe durata starii de urgenta asupra cetatenilor obisnuiti. Circulatia vehiculelor sau a persoanelor in anumite zone ori intre anumite ore poate fi interzisa, armele - inlusiv cele de vanatoare - se depun la Politie, se pot face razii, se pot interzice adunarile publice, manifestatiile si marsurile.

Mai mult, se pot rationaliza alimente si alte produse de stricta necesitate, se poate interzice circulatia rutiera, feroviara, maritima, fluviala si aeriana. Oricine poate fi controlat, acasa sau pe strada, daca situatia o impune, fara explicatii.

Suprimarea presei

In privinta mass-media, poate fi suspendata temporar aparitia sau difuzarea unor publicatii ori a unor emisiuni de radio si televiziune. De exemplu, autoritatile pot decide suspendarea aparitiei ziarului ZIUA, odata declarata starea de urgenta, cum poate fi oprita difuzarea jurnalului de stiri de la Antena 1 sau a emisiunii "Raspundem ascultatorilor" de la postul public de radio.

Informatiile se dau, in toata aceasta perioada, numai cu cu avizul autoritatilor militare. Mai mult, exista posibilitatea inchiderii unor benzinarii, dar si a cafenelelor, restaurantelor, cafenele, sedii ale asociatiilor si alte localuri publice. Daca situatia o impune, se poate dispune oprirea alimentarii cu gaze, energie electrica si apa potabila.

De asemenea, frontiera de stat poate fi inchisa in intregime sau in zona in care a fost instituita starea de urgenta.

Nerespectarea tuturor acestor prevederi sau a dispozitiilor ordonantelor militare ori a ordinelor emise pe timpul starii de urgenta atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala dupa caz. (Anca HRIBAN)

Clasa politica se pronunta

Sergiu Andon, deputat PC: "Trebuia declarata in trecut"

"Daca apele raman in situatia actuala, sub control, nu este nevoie sa decretam starea de urgenta. O astfel de stare trebuia decretata insa in trecut, atunci cand era nevoie de o mobilizare exemplara. Ea trebuia sa fi ocupat zone administrative si nu intreaga tara. Starea de urgenta ar fi promovat o alta mobilizare a fortelor, a resurselor si ar fi facilitat stoparea jafurilor." (R.G.)

Augustin Bolcas, vicepresedinte PRM: "Stare de urgenta doar in anumite zone"

"Starea de urgenta se poate instaura in anumite teritorii ale tarii. Nu trebuie cuprinsa intreaga tara. Starea de urgenta presupune o mobilizare deosebita a tuturor fortelor care se pot coagula impotriva calamitatilor naturale. Este nevoie de o mobilizare generala a armatei.

Degeaba ne laudam ca am scos 60 de soldati in cutare loc in conditiile in care intregul efectiv al armatei ar rezolva mai repede problemele existente. Pentru a se ajunge la o astfel de mobilizare, din punct de vedere juridic, detinem resortul decretarii starii de urgenta. Decretarea starii de urgenta permite mobilizarea imediata a unor factori de urgenta. Ea este benefica din doua perspective.

In primul rand, se evita demiterea Guvernului si convocarea alegerilor anticipate. In al doilea rand, sunt responsabilizati in mod precis factorii care trebuie sa intervina. Pentru noi lucrurile sunt clare. Alegerile anticipate nu le provocam noi, ci incapacitatea actualului Cabinet. Pe de alta parte, anticipatele nu au fost solicitate de PRM, ci de Alianta D.A. PNL-PD.

Sunt de acord ca este necesara eliminarea acestei calamitati: anume, actuala guvernare. Acum avem insa o alta prioritate: salvarea vietilor omenesti." (R.G.)

Cristian Diaconescu, purtator de cuvant PSD: "PSD s-a razgandit"

Potrivit purtatorului de cuvant al PSD, Cristian Diaconescu, declararea starii de urgenta ar fi necesara peam, un proiect de lege necesar rezolvarii crizei nu va mai astepta termenul legal pentru intrarea in vigoare a actului normativ, este dezbatut mult mai rapid", a spus liderul PSD.

Potrivit acestuia, dupa declararea starii de urgenta armata poate interveni cu toate fortele pentru solutionarea crizei. Si aceasta, in conditiile in care in acest moment, armata nu are nici o justificare strict dupa litera legii pentru a interveni in zonele sinistrate, ci doar un "ordin de sus".

Spre seara, la Realitatea TV, Cristian Diaconescu recunostea ca partidul sau nu mai tine atat de tare ca presedintele sa declare starea de urgenta. (C.E.)

Peter Kovacs Eckstein (UDMR), presedintele Comisiei juridice din Senat: "Ar fi fost o greseala"

"Avantajul este regimul de disciplina mai sever pe care l-ar impune o astfel de masura. Exista un singur considerent: te poti impune mai ferm in fata hotilor si talharilor care ar incerca sa profite de aceasta degringolada si aceasta stare atipica. Dar, mai ales in acest moment, cand a fost aceasta problema a inundatiilor, ar fi o greseala sa se impuna starea de urgenta.

Pe langa dezavantajele ei raportate la drepturile si libertatile cetatenilor, care vor fi limitate, se va instaura o stare de panica generala, de care chiar n-ar fi nevoie. Este o masura exceptionala, care este privita ca atare si in Romania cat si in alte tari. Nu cred in concluzie ca este nevoie de o stare de urgenta.

Latura politica a acestei chestiuni ar fi stoparea declansarii alegerilor anticipate. Acest lucru mai putin. Din punctul meu de vedere varful sau punctul culminant al nenorocirii pricinuite de inundatii a trecut, dar consecintele care tin de rezolvarea problemelor care vin si care vor veni in perioada urmatoare tin numai de capacitatea Guvernului.

Dupa aceasta, daca se doresc alegerile anticipate, ale caror motive le stim cu totii, dupa ce ai aratat ca esti un Guvern puternic si capabil sa gestioneze o situatie de criza, te poti prezenta in fata poporului si poti impune alegerile inainte de termen". (R.A.)

Nicolae Vlad Popa, senator PNL, membru al Comisiei juridice din Senat: "Limitarea drepturilor omului"

"Starea de urgenta implica masuri specifice care duc pana la limitarea unor drepturi constitutionale, de la regimul deplasarilor, la comunicare, la exprimare, toate drepturile sunt ingradite. Din punct de vedere strict juridic o stare de urgenta nu poate rezolva problemele sinistratilor. Cred ca este o gaselnita de-a lui Ion Iliescu, de a bloca alegerile anticipate.

Este o solutie pe care sfatuitorii lui i-au dat-o ca o rezolvare a crizei inundatilor. Din contra, lumea nu se va mai putea deplasa, se vor impune masuri de cenzura. Practic, avantaje in folosul sinistratilor din punct de vedere al statului nu exista. Este doar o alarmare generala.

Starea de urgenta se defineste prin limitarea unor drepturi, il obligi pe cetatean sa nu iasa din casa, sa aiba acces limitat la informatii. Aceasta masura este necesara in situatii de pericol care privesc siguranta statului. Avantaje nu exista."(R.A.)

Mihai Stanisoara, deputat PD, presedintele Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor: "Nu aduce nimic in plus"

"Nu cred ca se impune declararea starii de urgenta. Sigur, vorbim despre oameni care si-au pierdut vietile, care si-au pierdut agoniseala de-o viata si exista o stare de sensibilitate deosebita. Insa, in opinia mea, Guvernul gestioneaza in limite acceptabile. Ori, starea de urgenta inseamna ca statul nu poate face fata.

Ce-ar putea aduce in plus declararea starii de urgenta, fata de ce se face acum? Au fost trimisi jandarmi, psihologi, efective militare, am auzit ca au ajuns si echipe de paramedici din Ungaria in zonele calamitate, adica tot ce se putea face. N-ar aduce mai nimic in plus starea de urgenta. Poate doar o anumita rigoare, dar nici asta...". (C.E.)

Ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu Demisia, "o chestiune de ore"

Premierul Calin Popescu-Tariceanu ar putea demisiona in foarte scurt timp, asa dupa cum a anuntat anterior, a declarat ieri, la Bruxelles, ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu. Acesta a adaugat, citat de Reuters, ca gestul premierului nu va afecta capacitatea Romaniei de a adera la Uniunea Europeana in 2007.

Ministrul Ungureanu a precizat intr-o intalnire cu presa ca premierul roman este decis sa demisioneze si ca acest lucru se va intampla, in opinia sa, in termen de ore.

Intrebat daca in acest conditii obiectivul aderarii Romaniei la UE in 2007 va mai fi unul realist, seful diplomatiei romane s-a aratat optimist. "Absolut, obiectivul ramane realist", a adaugat Mihai Razvan Ungureanu. "Alegerile nu vor afecta capacitatea administrativa a ministerelor strategice de a implementa toate masurile adoptate anterior crizei politice", a mai spus ministrul de Externe.

Dupa cum noteaza Reuters, unii oficiali ai Uniunii Europene sunt preocupati de faptul ca dizolvarea Parlamentului si perioada dedicata campaniei electorale ar putea pune in pericol calendarul strans de introducere a reformelor, convenit intre Bucuresti si Bruxelles. (C.E.)

PD promite sa respecte protocolul Aliantei

Democratii sunt decisi sa respecte protocolul Aliantei PNL-PD, in ideea ca, dupa demisia Guvernului Tariceanu, noul premier sa fie numit tot din partea liberalilor. Potrivit unor surse din cadrul PD, atat presedintele Basescu, cat si liderii democrati vor sa respecte decizia pe care o va lua PNL in legatura cu viitorul Guvern, oricare ar fi ea.

Totodata, democratii nu vor interveni in decizia luata de Executiv de a demisiona si nici in problema viitorului Executiv interimar, astfel incat protocolul Aliantei sa fie respectat punct cu punct. Liderii PD vorbesc insa despre posibilitatea aparitiei unor surprize in aceasta saptamana in ceea ce priveste demisia Guvernului si viitorul Executiv interimar.

Aceleasi surse ne-au spus ca este posibil ca maine presedintele sa aiba din nou consultari cu partidele parlamentare.