Fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu nu s-a prezentat ieri la audieri in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie ’90, desi fusese chemat oficial, in calitate de invinuit, inca din vara. Este pentru a doua oara cand audierea fostului sef al statului nu a fost posibila din cauza activitatilor extrajudiciare in care sunt angajati aparatorii acestuia, avocatii Ion Neagu si Antonie Iorgovan.

Intalnirea de ieri, programata sa se desfasoare la Sectia Parchetelor Militare a fost amanata, asadar, la solicitarea avocatilor, care au motivat ca, atat ei, cat si clientul lor, trebuie sa participe la deschiderea anului universitar 2005-2006. De altfel, Ion Iliescu a declarat, pentru BBC, ca nu stia ca ar fi trebuit sa se prezinte la audiere.

In lipsa lui Iliescu, anchetatorii l-au audiat pe generalul (r) Vasile Dobrinoiu, fostul sef al Scolii de ofiteri de la Baneasa, institutie unde au fost „gazduite" cateva sute de protestatari saltati de politie din Piata Universitatii in timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990.

Demonstrantii anti-Iliescu, denumiti generic de acesta „golani", au fost inghesuiti in dubele politiei si transportati la Baneasa sau la Unitatea de Jandarmi de la Turnu Magurele. Potrivit marturiilor stranse pana acum de anchetatori, protestatarii au fost anchetati nelegal, fiind batuti de politisti, dar si de minerii chemati sa restabileasca ordinea in Capitala.

Desi Dobrinoiu a iesit la pensie de aproape zece ani, marturia acestuia este importanta, la audieri fiind convocate si alte persoane cu functii de conducere din ministerul de Interne.

Potrivit rechizitoriului intocmit de Sectia Parchetelor Militare, Mihai Chitac ar fi dat ordin ca fortele de ordine sa elibereze Piata Universitatii unde, timp de o luna si jumatate, s-au strans mii de manifestanti care protestau fata de politica dusa de puterea instalata dupa revolutia din decembrie 1989.

Astfel, ordinul dat in seara de 12 iunie 1990 a fost pus in aplicare in 13 iunie 1990, fiind arestate 262 de persoane aflate in zona de protest. In piata au fost adusi, in locul demonstrantilor, muncitorii de la IMGB, care strigau lozinci ca „Noi muncim, nu gindim!". Arestatii au fost dusi la unitatea militara nr. 0575 din Magurele.

Ulterior, auzind despre arestarea manifestantilor, protestatarii care nu se aflau in dimineata de 13 iunie 1990 in Piata Universitatii - considerata „kilometrul zero al democratiei" - au mers in fata sediului Ministerului de Interne, cladire in care se aflau atunci si birourile Serviciului Roman de Informatii, cerand eliberarea retinutilor.

Din acel moment, au inceput sa fie date ordine de a se trage focuri de avertisment, astfel ca, in seara de 13 iunie 1990, in urma ricoseurilor unor gloante, au fost ucisi Valentin Mocanu, Mariana Mitrita, Gheorghe Duncan si Dragos Drumea. In dimineata de 14 iunie 1900, au sosit in Capitala minerii din Valea Jiului, avandu-l lider pe Miron Cozma.

Intre 13 si 15 iunie 1990, in timpul evenimentelor din Bucuresti, au fost ucise sase persoane, alte cateva zeci au fost ranite, iar cladirile Politiei Capitalei si Ministerului de Interne, precum si sedii de partide si alte institutii importante ale statului au fost devastate.

Generalul magistrat Dan Voinea, din cadrul Sectiei Parchetelor Militare, i-a trimis in judecata pe gen. Mihai Chitac, fostul ministru de Interne, generalul (r) Gheorghe Andrita, fost adjunct al ministrului de Interne, si ofiterii MApN Calin Traian Stefan, Costea Dumitru si Constantin Vasile, considerati responsabili pentru moartea prin impuscare, pe la spate, a patru tineri.

„Dosarul mortilor" a fost, insa, restituit de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe motiv ca pentru limpezimea spetei este nevoie de o expertiza balistica. Dosarul a fost ingropat la Parchetul General, concluziile asa-zisei expertize, ceruta la 14 ani de la evenimente, fiind inca asteptate la aproape doi ani de la restituirea cauzei.

Anchetatorii au stabilit ca mortii nu sunt victimele minerilor, care nu aveau arme de foc si au venit in Bucuresti in dimineata zilei de 14 iunie, cu cateva ore dupa executarea ordinului de tragere de catre ofiterii MApN.

Generalul Voinea a continuat anchetele, in baza unor plangeri inaintate de Asociatia Victimelor Mineriadelor, urmarind sa stabileasca adevarul despre responsabilitatea individuala a persoanelor cu functii de conducere, nefiind trecut cu vederea nici presedintele de atunci Ion Iliescu.

In acest dosar sunt cercetate in jur de 20 de persoane pentru acuzatii precum subminarea puterii de stat lipsire de libertate in mod ilegal si crime impotriva pacii si omenirii.

Potrivit Codului Penal, asemenea fapte sunt imprescriptibile, autorii lor putand fi cercetati oricand, ancheta cuprinzand inclusiv sanctiunile de natura civila pentru repararea prejudiciilor morale si materiale suferite de sutele de victime.