Intre 13-15 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a organizat la Bucuresti prima conferinta a reprezentantilor comunitatilor romanesti din Europa. Titrajul la eveniment al jurnalului de stiri al televiziunii romane de stat a fost „Cu jalba la Bucuresti”, un titlu care a provocat orgolii, resentimente, justificari.

La conferinta au luat parte premierul Romaniei, Calin Popescu Tariceanu, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, secretarul de stat al Departamentului pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni (DRRP) Mihai Gheorghiu, vicepresedintele PSD si fost secretar de stat al Departamentului Romanilor de Pretutindeni (DRP) Titus Corlatean, reprezentanti ai Presedentiei, Patriarhiei Ortodoxe si catorva ministere de resort romanesti.

Delegatii acestor ministere au detaliat in plen si pe sectiuni, in cadrul unor lucrari-atelier, problematici referitoare la imigratie si munca in strainatate, precum si de educatie, cultura si religie (doar ortodoxa, desi participantii apartineau si altor religii) ca repere ale pastrarii identitatii romanesti in context european.

Nu in ultimul rand, s-a discutat despre oportunitatea si dezvoltarea mass-mediei de limba romana in spatiile locuite de romani in afara granitelor tarii. Germania a fost prezenta la eveniment cu o delegatie numeroasa, atat din partea mediului asociativ, cat si al mass-media (presa scrisa si radio) de limba romana.

Ce s-a anuntat

Premierul Tariceanu adresandu-se romanilor din vecinatatea tarii si din Europa

Dani Rockhoff

La evenimentul mult asteptat de romanii de peste granitele Romaniei, au luat parte delegati ai asociatiilor romanesti si mass-media din strainatate.

Ideea de baza a fost ca romanii traitori in afara granitelor de stat ale Romaniei reprezinta un potential politic, economic, social si cultural deosebit de important pentru statul roman, si ca aceasta realitate e constientizata de acestia si de autoritatile statelor de resedinta.

Scop declarat al acestei prime conferinte a fost de a crea si pune, la dispozitia comunitatilor romanesti de peste hotare, o platforma de lansare a ideilor si de dezbatere a problemelor si propunerilor acestora, prin care se solicita sprijinul statului roman. Astfel, initiativa MAE / DRRP vine in intampinarea unui dialog direct cu comunitatea romaneasca de peste granite.

Momentan, la dispozitia tuturor celor interesati se afla adresa de mail office@romanidineuropa.ro

La conferinta s-a anuntat initial dezbaterea proiectului de lege privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, Hotararea de Guvern nr. 591/3.05.2006 pentru aprobarea destinatiilor si modului de utilizare a sumei aferente sprijinirii activitatii romanilor de pretutindeni si proiectul de lege privind votul prin corespondenta.

Copii ale primului proiect de lege au fost inmanate participantilor, dezbaterea ei publica neavand loc in contextul Conferintei, deoarece, dupa spusele oficialilor de la Bucuresti, proiectul se afla in stadiu de agreere interinstitutionala.

Pe baza consultarii publice, s-a intentionat lansarea unei viziuni romanesti post aderare, precum si ideea construirii unei noi solidaritati a societatii civile romanesti, nesegmentate pe criteriul artificial al localizarii. „Geografia nu ne mai desparte” a spus premierul Tariceanu.

DRRP anunta discutii despre articularea unor structuri de lobby si recuperarea simbolica a elitelor si a personalitatilor reprezentative ale emigratiei. Politicile de parteneriat pragmatic public-privat si stabilirea unei periodicitati a intalnirilor cu reprezentantii comunitatilor romanesti de peste hotare au fost alte puncte de pe agenda de lucru a conferintei.

Duminica 15 mai a fost acordat premiul „Dimitrie Cantemir” Monicai Lovinescu, pentru

intreaga ei activitate si „viata care a sfidat legile unei vieti impuse, pentru gandirea ei libera si modelul de demnitate oferit”. Premiul va fi inmanat renumitei dizidente si scriitoare romane la Paris, de catre o delegatie a Guvernului Romaniei.

Ce s-a intamplat

O parte a delegatiei din Germania

Dani Rockhoff

Desi evenimentul a fost titrat cu nuanta de pionierat, el vine, dupa cum a mentionat fostul secretar de stat DRP Titus Corlatean, in continuarea unei serii de intalniri ale romanilor din diaspora si vecinatatea tarii, care au avut loc, incepand cu anul 2003, la Mangalia.

Simpozionul Romanilor de Pretutindeni de la Mangalia a intrunit anual o parte a celor prezenti si la Conferinta din 13-15 octombrie si a pus bazele cunostintei intre participanti, intre acestia si reprezentantii statului roman.

Un proiect al legii pentru romanii de pretutindeni a mai fost prezentat public si in 2004, laolalta cu lista proiectelor derulate si finantate prin Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni.

De atunci, apele s-au mai asezat si, in noua structura si subordonare MAE, Departamentul incearca sa creeeze traiectorii precise de actiune pe linia europenizarii strategiei sale.

Din pacate, senzatia permanenta la astfel de intruniri este ca dialogul dorit se transforma in monologuri care blocheza progresul actiunii in curs. Daca ne gandim ca dezbaterile si atelierele pe sectiuni ale conferintei au avut loc in incinta Parlamentului Romaniei, atunci poate ca exista scuza molipsirii unora dintre participanti de microbul peroratiei in public.

Fara sau cu minimala conexiune la tema discutiei, in repetate cazuri, s-au auzit interventii ale participantilor care sunau fie ca o lectie invatat pe de rost si care trebuia spusa de la cap la coada, fie cu o defulare proprie finalizata apoteotic, fie cu un spot publicitar pentru o firma de consultanta antreprenoriala.

Disperarea unor mesaje, mai ales a celor lansate din tarile din vecinatatea Romaniei, are un suport real si aceste puneri in tema sunt binevenite, caci altfel, probleme majore s-ar sufoca in necunostinta sau uitare.

Aceasta a facut insa ca in mass-media romana sa se perceapa mesajul ca „jalba” si „necazuri de pretutindeni”, ceea ce a starnit reactii dure din partea unor participanti, mai ales din vechea Europa.

„Pentru mine mai important decat continutul discursurilor, discursuri care oricum s-au pierdut in vant, pentru ca nimeni nu le-a inregistrat, desi ele au fost la un nivel demn de o Conferinta Europeana, deci pentru mine foarte important a fost felul cum ne „trateaza” tara, guvernantii, presedentia, acum dupa atata amar de timp” spune Emil Mateias din Germania.

Cu „neprofesionalism si ton populist” caracterizeaza titrajul TVR academicianul Basarab Nicolescu din Franta.

Lipsa de concentrare pe tema face ca mass-media romana, sub lupa unui redactor al noii generatii de presa, sa perceapa mesajul ca „jalba la Bucuresti”.

Nu in totalitate gresit, caci tonul unor interventii si anuntarea un program a constituirii unui Consiliu Consultativ al Conferintei (cu miza si concurenta aferenta) justifica in parte senzatia de mana intinsa cu care s-ar fi venit la capitala.

In paranteza fie spus, DRRP a asigurat cazarea si a suportat costurile de conferinta si programe adiacente, transportul participantilor facandu-se si platindu-se pe cont propriu. Deci jumi-juma, cu mana intinsa din ambele parti.

O parte a presei din Romania pune degetul apasat pe o asa-numita politizare a diasporei si vecinatatii Romaniei, care s-ar fi incercat cu acest prilej, in favoarea partidului liberal. La fel s-a spus si in 2003 si 2004, cand la guvernare era PSD-ul, iar Departamentul Romanilor de Pretutindeni direct subordonat fostului premier Adrian Nastase.

Cu toate acestea, la electoralele din noiembrie 2004, romanii din strainatate au votat D.A., optand politic, dincolo de niste nume, pentru schimbare si speranta in mai bine pentru tara de bastina.

Asa ca, a exagera mesajul subliminal al culorilor unor ecusoane si a arunca anatema intentiei exclusive de politizare asupra Conferintei, inseamna a veni cu ochelari de cal si cu idei preconcepute, sau dirijate.

Desigur ca au fost oarecare deficiente in organizare, desigur ca au fost invitati de vaza care nu au onorat cu prezenta evenimentul., printre care si presedintele Romaniei, plecat la Iasi. Pe langa entuziasti, au fost frustrati ramasi acasa sau cartitori prin ungherele Parlamentului. Daca persoane sau asociatii reprezentative din Strasbourg (miezul Europei), Austria, Elvetia, Germania, etc.

au fost omise din neglijenta organizatorilor, atunci poate ca s-ar fi cuvenit o explicitare sau scuza in plenul Conferintei.

Insa aceste aspecte, mai mult sau mai putin subiective, nu pot eluda faptul ca a fost facut un pas inainte pe linia comunicarii intre toti cei prezenti, delegati, invitati si oficiali romani. Iar omisiunile de acum, poate ca vor da de gandit organizatorilor la viitoarele reuniuni de acest fel.

O deficienta a acestei prime conferinte pentru romanii din Europa, a fost absenta unei prezentari concrete si discutii in plen sau la nivel de ateliere de lucru, a proiectelor finantate si derulate prin DRRP, precum si a celor neconsiderate fezabile, impreuna cu ratiunile care au dus la decizia de refuz.

Este vorba de de expunerea clara a criteriilor de selectie a proiectelor, care s-ar fi putut transforma intr-o lectie pentru toti cei prezenti in sensul transparentei si operationalizarii viitoare a muncii-pe-proiect, care pentru multi pare a insemna momentan o dorinta, dar nu si o putinta reala.

Astfel, dubiile exprimate de unii in ce priveste „acordarea finantarilor pe ochi frumosi sau pe jumate-se-ntoarce” ar fi fost risipite, sau macar atenuate.

Ce s-a realizat

Organizarea comunitatilor romanesti in tarile de resedinta

Tendinta clara in sensul organizarii comunitatilor romanesti din strainatate este coagulare, profesionalizare, uniformizare a proceselor de desfasurare a actiunilor. Se incearca o concentrare la varfuri (liga de asociatii, federatie de ligi intra- si suprastatala, chiar la nivel european).

Spania a vehiculat in finalul lucrarilor Conferintei un Protocol de colaborare al asociatiilor de romani din Spania, iar Italia intentioneaza sa organizeze la Torino, in primavara anului viitor, o conferinta pe linie de asociere intra-europeana si mass-media.

Dincolo de colaborarea la nivel asociativ, alte idei se refera la grupurile mixte de lucru, crearea unui calendar comun de activitati anuale, invitatii reciproce intre romanii „europeni” si cei din tarile vecine Romaniei, organizarea de manifestari culturale romanesti de anvergura cu participarea la aceste actiuni si a reprezentantilor Guvernului Romaniei.

In presa romaneasca apare insa scrisoarea deschisa a unei asociatii din Austria careia, se pare nejustificat, i-ar fi fost refuzat de DRRP proiectul „Titani ai culturii universale: Enescu - Mozart - Eminescu“, deci tocmai un astfel de proiect de anvergura.

Prin urmare, rezolutiile sunt salutare ca sinteza, insa transparenta informatiilor depre proiectele avansate, in curs sau finalizate este vitala in evitarea confuziei.

Educatie, cultura, religie

Tarile din vecinatatea Romaniei (Moldova, Ucraina, Serbia, etc.) intampina cele mai mari greutati in pastrarea identitatii romanesti a unor cetateni cu acte de identitate emise in tarile de resedinta si expusi unei asimilari istorice, adesea fortate.

Peste 300.000 de cereri de acte de identitate romanesti sunt depuse la Ministerul de Interne roman de cetateni locuitori in tarile limitrofe Romaniei, acest demers acutizandu-se odata cu intrarea Romaniei la 1 ianuarie 2007 in UE si iminenta intaririi controlului trecerii la frontierele de stat ale Romaniei.

Pe langa debirocratizarea partiala a procesului de eliberare a acestor acte, s-a avansat la conferinta ideea micsorarii taxelor de viza percepute etnicilor romani din Ucraina si in general, la intrarea in tara.

Departamentul s-a arata foarte deschis in directia finantarii proiectelor legate de sustinerea invatamantului in limba romana, la toate nivelele si in toate tarile in care exista solicitanti

(cu precadere insa in Ucraina). Sprijinul se refera si la un masiv export gratuit de carte si publicatie romaneasca, pentru dotari de scoli si biblioteci.

Sprijin se ofera si proiectelor de pastrare a traditiilor si artei populare, precum si restaurarii si mentinerii monumentelor istorice si culturale romanesti de peste granite. In acest sens, se intentioneaza crearea unui Institut Cultural Roman la Kiev, cu o filiala la Cernauti si initierea de demersuri pentru retrocedarea vechii cladiri a Institutului Roman din Sofia.

Biserica Ortodoxa Romana va fi si ea cuprinsa intr-un amplu plan de sustinere a constructiei, renovarii si amenajarii de biserici „acolo unde exista comunitati numeroase de romani“.

Preotii ortodocsi care oficiaza in limba romana peste granitele de stat ale Romaniei, ca si scolile de duminica pentru scolari si prescolari sunt de asemenea in atentie, in sensul de sprijin material si logistic derulat prin Departament.

Retele profesionale in spatiul european

DRRP intentioneaza sa lanseze o platforma integrata pe Internet care sa sustina proiecte axate pe stimularea networkingului (interactivitate pe retea), pe crearea de comunitati profesionale si forumuri, la nivel real si virtual -in Internet.

Constatandu-se ca astfele de retele exista si functioneaza, la nivel „micro“, cu impact punctual si localizat (reteaua cardiologilor romani din Italia, congresul cadrelor de origine romana din Franta, reteaua cercetatorilor romani Ad-Astra, a intreprinzatorilor romani din Barcelona, grupul „advocacy“ din Moldova“, asociatia studentilor de la Oxford OURS, a

matematicienilor din Romania, etc.) DRRP sustine lansarea de proiecte-„umbrela“, care sa „permita reproducerea si generarea de resurse prin intermediul platformei integrate. In acest sens, se impune crearea unei baze de date, pe baza cartografierii retelelor si asociatiilor profesionale deja existente.

Networkingul profesional este incurajat de Departament, insa se mentioneaza explicit din partea acestuia ca „nu va forta sau interveni in organizarea retelelor profesionale“, ci se merge pe auto-organizare si pe principiul „bottom-up“.

Prin aceasta DRRP contracareaza suspiciunea de „control“ pe care si l-ar asuma in monitorizarea si finantarea acestor initiative.

„Mana intinsa“ vine astfel din ambele parti, atat ca participare efectiva la realizarea unor proiecte viabile, cat si ca gest simbolic, de reconciliere si de salut in noul context european.

Partea I

Urmeaza partea a II-a „Jurnalism profesionist versus jurnalism comunitar“