Zeci sau chiar sute de milioane de euro din bugetele caselor de asigurari de sanatate intra, prin diferite metode, in multe dintre buzunarele celor din sistemul sanitar sau ale celor care fac afaceri in acest domeniu. Metodele sunt cunoscute de toti cei implicati, dar putini sunt dispusi sa vorbeasca despre ele si mai putini sunt cei care le pot dovedi.
Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Cristian Vladescu, cauta deja solutii de control: "Spre exemplu, pentru a vedea asiguratii decedati si retetele prescrise pentru ei, periodic se consulta baza de date de la evidenta populatiei. Nu se poate insa controla in timp real. Retetele vin la decontat pe trei luni in urma. Pe de alta parte, fizic, nu pot fi controlate toate retetele".
Contractele pe care medicii le incheie cu laboratoarele de analize, in schimbul unor comisioane, sunt la limita legalitatii. "Sunt cazuri in care se prescriu analize in exces sau altele in care laboratorul nu face analizele, dar CNAS le deconteaza", mai spune Vladescu.
Solutia, spune Vladescu, este ca fiecare medic aflat in contract cu casa de asigurari sa aiba un buget strict pe care sa fie nevoit sa-l respecte. "Am facut aceasta propunere catre minister si speram sa intre in vigoare de anul viitor.
Daca bugetul ar fi la medicul care prescrie, acesta nu va mai fi interesat sa ia bani de la laboratoarele de analize, iar daca le raman bani la sfarsit de luna ii pot pasta pentru a-i folosi pentru cabinet", explica reprezentantul CNAS.
BILANT
Cine pierde
> CNAS, bugetul public. Casele de asigurari de sanatate fac plati pentru medicamente mai scumpe sau pentru liste de asigurati "umflate"
> Cetateanul. Se poate alege cu fise medicale fictive sau pline de boli care nu sunt ale lui. In cazul unei retete compensate, plateste mai mult pentru medicamentul "scump". Cine castiga
> Medicul. Primeste bani nemeritati sau pentru servicii pe care nu le-a prestat.
> Functionarii CAS. Exista suspiciunea ca ar putea fi corupti pentru a inchide ochii.
