Comisia Europeana planuieste cheltuirea a zeci de miliarde de euro pentru a strange relatiile cu tarile vecine, cele care fac parte din proiectul de Politica de Vecinatate a UE (European Neighbourhood Policy - ENP).
Acest nou plan al Uniunii Europene are ca principal scop asigurarea stabilitatii energetice prin gasirea de oportunitati de investitii in tarile din zona Asiei Centrale si zona Golfului Persic.
Problema energetica a UE a fost adusa in discutie si de Jose Manuel Barroso, care, in discursul sustinut pe 30 noiembrie in fata Bundestagului, a precizat ca pe data de 10 ianuarier va fi prezentat in premiera planul unei strategii energetice comune a UE.
Statele membre UE - sfatuite sa se implice in conflictele inghetate
[c:2:d]Intr-o scrisoare trimisa luni statelor membre UE, Comisia Europeana recomanda consolidarea relatiilor de vecinatate cu statele din sudul si estul blocului european, relatii vitale pentru asigurarea resurselor energetice ale UE.
O alta sugestie a Comisiei recomanda implicarea pe cale diplomatica in rezolvarea conflictelor inghetate din statele ex-sovietice, conflicte datand din perioada Razboiului Rece.
Statelor ce fac parte din ENP li se ofera relatii diplomatice stranse cu UE in schimbul asistentei pentru reforme politice si economice. Printre statele pe care Comisia le considera de mare importanta se numara Algreria, Belarus, Iordania, liban, Libia, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria, Tunisia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjian si Georgia.
In cazul Rusiei, Comisia Europeana doreste adoptarea unui alt tip de parteneriat strategic.
Asigurarea resurselor energetice a devenit o prioritate pentru UE dupa incidentul din iarna anului trecut, cand intreruperea robinetului de gaze pentru Ucraina a demonstrat oficialilor europeni dependenta fata de Rusia.
„Costurile acestui program de cooperare sunt cu siguranta mai mici decat cele pe care le-ar putea provoca o lipsa a actiunilor concrete”, a declarat Benita Ferrero-Waldner, Comisarul European pentru Relatii Externe.
Ucraina reprezinta o tinta cheie a relatiilor diplomatice ale Uniunii, fiind tara de tranzit a gazelor naturale rusesti catre UE.
Piata energetica a UE - in haos legislativ
[c:1:d]Intr-un discurs sustinut pe 30 noiembrie in fata Bundestagului, presedintele CE, Jose Maniuel Barroso, a declarat ca pe data de 10 ianuarie Comisia va prezenta o sinteza a situatiei energetice din UE.
Potrivit lui Barroso, acest document va constitui piatra de temelie pe care presedintia germana a comisiei va trebui sa-si dezvolte Planul Energetic al UE, plan ce urmeaza a fi prezentat Consiliului European la inceputul lunii martie.
Barroso considera ca principala problema cu care se confrunta UE o reprezinta absenta unei politici energetice comune, in acest moment constructia europeana fiind alcatuita din 25 de mini-piete.
“Daca dorim sa ne atingem obiectivele de securitate, competitivitate si sustenabilitate avem nevoie de o piata energetica unica(..) si mai ales dedezvoltarea de noi capacitati energetice pentru viitor”, a declarat Barroso.
“Nu exista inca competitia pe piata energetica a UE. Avem probeleme structurale. In acest moment exista un cadru legislativ care sa reglementeze piata. Companiile nu au dreptul de a opera concomitent actvitati de productie, distributie si furnizare insa realitatea ne demonstreaza ca aceste reguli nu sunt inca respectate” a continuat presedintele Comisiei.
Barroso a mai aratat ca multitudinea de legi nationale care reglementeze piata energetica duc la incoerenta in privinta politicii comune pe piata energetica.
Barroso considera ca statele membre UE trebuie sa actioneze unitar in negocierile pe care le poarta cu principalii furnizori de energie din afara Uniunii.
In acest moment 50% din necesarul energetic al UE e asigurat de importuri insa acest procent va creste la 70% pana in anul 2030.
