Jose Barroso a precizat ca una dintre contributiile tarii noastre la Uniunea Europeana o reprezinta cunoasterea zonei Balcanilor si a Europei de Est. Presedintele CE a mentionat insa ca inca nu sunt conditii de a oferi Republicii Moldova, in viitorul apropiat, perspective de aderare.
In privinta statutului provinciei sarbe Kosovo, presedintele Barroso si-a exprimat speranta ca "Romania sa fie cu restul UE". Iar in privinta Marii Negre, a subliniat, avand in vedere interesul special al Romaniei, ca "UE face eforturi pentru a beneficia complet de sinergiile din regiune". Presedintele CE a dat asigurari ca se asteapta la o mare dezvoltare a zonelor rurale din tara noastra.
Totodata, Jose Barroso a afirmat ca este in interesul pe termen lung al Romaniei sa aiba o piata energetica integrata complet in cea europeana, furnizare si distributie sigure si a spus ca tranzactia Rompetrol-KazMunayGaz va fi analizata de Comisie din punctul de vedere al pietei interne.
Domnule presedinte Barroso, are Romania o competenta concreta care sa valoreze in UE?
Bineinteles, Romania are multa competenta dar, daca ma intrebati despre specific, as spune ca, printre altele, este cunoasterea acestei regiuni. Adica a Balcanilor si a Europei de Est. Aceasta cunoastere este foarte, foarte importanta pentru Uniunea Europeana.
Deoarece trebuie sa facem tot ce sta in puterea noastra pentru a stabiliza aceasta regiune care a trecut prin destule tragedii, tragediile razboiului, si inca nu este pe deplin stabilizata. In special Balcanii, in perspectiva aderarii. Aceasta este una dintre competentele caracteristice pe care Romania le poate aduce in UE.
Totodata, cu aderarea Romaniei si Bulgariei, numarul tarilor cu traditie ortodoxa a crescut. Iar acest lucru este important in privinta diversitatii noastre culturale.
Cred ca pot sa spun de asemenea ca Romania este una din cele trei natiuni foarte vechi care au trecut prin diferite perioade in istoria lor, unele foarte dificile, cum este recentul sistem comunist totalitar.
Adica, daca pot spune, a trebuit sa faceti fata, in cea mai mare parte a istoriei voastre, unor religii diferite, unor grupuri etnice, culturi diferite si, in acelasi timp, sa va pastrati unitatea. Cred ca aceasta reprezinta ceea ce aduce Romania in Europa, care acum, dupa extindere, este mai diversa.
Care sunt invatamintele trase dupa aderarea Romaniei ce se vor aplica urmatoarelor tari candidate?
Deja avem unele rezultate ale mecanismului de evaluare a aderarii Romaniei.
In primul rand, procesul este foarte solicitant si putem spune ca Romania raspunde pozitiv in termeni generali, astfel incat toata aceasta experienta in monitorizarea tarilor, care nu a fost inca folosita in unele mecanisme administrative, din punct de vedere al capacitatii sociale pentru fonduri, este importanta pentru viitorii membri.
Lucram activ impreuna cu autoritatile romane sa imbunatatim unele din aceste mecanisme. Cum am mai spus, ne bucura progresele facute de autoritatile romane.
Cat de importanta este reforma sistemului politic in asigurarea ca progresele realizate in domeniul justitiei si luptei impotriva coruptiei sunt ireversibile?
Este deosebit de importanta, ca o chestiune de principiu, deoarece cu aceasta reforma - si, cand spun sistem politic, spun si administratie - Romania poate beneficia pe deplin de calitatea de membru.
De asemenea, cand statele membre UE au decis sa aprobe aderarea Romaniei, ele au avansat presupunerea ca reformele vor continua, atat cele politice, cat si cele administrative.
In primul rand, cred ca acestea sunt in interesul Romaniei. Un sistem modern pe deplin, cu raspundere democratica si cu hotararea clara de a lupta impotriva coruptiei si crimei organizate, este in primul rand in interesul si in beneficiul cetatenilor romani, nu numai din considerente morale, etice, ci si economice.
Evident, succesul unei tari depinde de inaltul nivel al administratiei sale si de increderea pe care investitorii, atat interni, cat si externi, o pot avea in administratia acelei tari.
Domnule presedinte, ati participat, la Sibiu, la cea de-a treia Conferinta Ecumenica Europeana, primul forum de acest fel care are loc intr-o tara cu majoritate ortodoxa. As vrea sa stiu ce credeti despre rolul religiei in politica si, reciproc, rolul politicii in religie.
In primul rand, trebuie sa clarificam. Suntem pentru institutii seculare si pentru separarea dintre politica si religie. Este evident ca institutiile europene, ca si institutiile nationale, ar face o greseala sa ignore faptul ca religia este parte a societatii.
Iar, daca vrei sa fii aproape de societate, daca vrei sa fii aproape de cetateni, bineinteles ca este important sa angajezi un dialog cu principalele confesiuni, principalele religii. De fapt, in Tratatul constitutional pe care il negociem exista o dispozitie, o prevedere pentru un dialog permanent, deschis cu diferitele religii si confesiuni.
Astfel, in Europa trebuie sa fim fermi, intransigenti in apararea libertatii religiei si, asa cum spun mereu, a libertatii de a nu avea o religie, deoarece Europa este a diversitatii si pluralismului.
De aceea, cred ca a fost important, foarte interesant pentru mine sa am posibilitatea de a ma adresa tuturor participantilor la conferinta ecumenica si de a sublinia ca UE este o comunitate de valori si, totodata, de a le cere sa continue sa sprijine integrarea europeana.
Este important de remarcat ca principalele biserici crestine si necrestine au fost suporteri activi ai integrarii europene de la inceput.
Majoritatea noilor state membre UE din Europa Centrala si de Est sunt guvernate de populisti sau inclinate spre instabilitate politica. Este aceasta o tema de preocupare pentru dv.?
Ati spus majoritate? Nu sunt sigur. Vedeti, e adevarat, nu mi-ar placea sa ii izolez pe noii membri de ceilalti. Cred intr-adevar ca ar trebui cat mai curand posibil sa evitam diviziunea dintre membrii dinainte si noii membri. Suntem o Uniune, si o Uniune trebuie sa evite acest fel de diviziuni.
Dar este adevarat ca in tarile noastre nu numai in noile state membre sunt uneori unele incercari de populism.
Prin populism inteleg acele tendinte politice, fie de dreapta, fie de stanga, care incearca sa suprasimplifice probleme complexe, care vor sa foloseasca intr-un mod demagogic temerile populatiei impotriva valorilor rationale care sunt importante pentru o societate moderna.
Aceasta numesc eu populism. Nu este rau sa fii popular. Din contra, un politician, prin definitie, incearca sa fie popular deoarece, daca este un politician democratic, vrea sa fie recunoscut.
Aceasta nu e o problema. Problema este cand are loc o manipulare a sentimentelor, cateodata a sentimentelor nationale, etnice sau religioase impotriva altora si oricui.
Iar eu cred ca tocmai Europa este o pavaza impotriva populismului, pentru ca Europa se bazeaza pe principiile libertatii, democratiei, domniei legii. si asa sper sa fie si in viitor.
Actioneaza ca un mecanism de corectie.
Cred ca este un fel de asigurare de viata impotriva unor tendinte care uneori se afla in populism. Deoarece integrarea europeana este tocmai istoria evitarii xenofobiei, evitarii sovinismului, dar o integrare prin interesele obiective ale acestei piete. Insasi esenta pietei interne este un mod de a moderniza societatea.
Proiect politic, nu discutii despre frontierele Europei pare a fi motto-ul dv. Unde se potriveste Moldova in acest tablou?
In primul rand, o chestiune generala privind frontierele. Cuvantul frontiera este intr-adevar problematic in Uniunea Europeana. Milioane si milioane de europeni au fost omorati, inclusiv in regiunea noastra, din cauza frontierelor. Uneori, cuvintele vireaza catre xenofobie, sovinism, profunde conflicte etnice.
De aceea cred ca nu ar trebui sa vorbim despre frontiere in privinta Europei, deoarece cuvantul frontiera aduce cateodata ideea de refuz al altuia, ideea unei eminente, iar Europa, prin definitie, este deschisa. Spunand acest lucru, inteleg pe deplin si sprijin ideea ca Europa este o comunitate de valori.
Nu suntem numai o piata, suntem o comunitate de valori si, prin urmare, trebuie sa intarim elementul politic al uniunii noastre. Astfel, privind dezbaterea care are loc astazi in unele state membre, privind limitele Europei, prefer sa vorbesc in termeni de valori mai curand decat in termeni de frontiere fizice. Acum, deosebit de aceasta, exista un alt aspect important.
Decizia asupra limitelor unui proiect este in principal o decizie politica. Astazi limitele Uniunii Europene sunt aceste 27 de tari, care au devenit membre pentru ca au dorit sa devina, si tarile pe care restul UE le-ar putea accepta. Cred ca nu ar trebui sa judecam decizia acestei generatii a Uniunii.
Ar fi o greseala a spune, a inscrie in piatra, a fixa pentru totdeauna "Aceasta este limita Europei", deoarece geografic, prin definitie, exista zone de tranzitie.
Prin urmare, sa tinem chestiunea deschisa si sa decidem la momentul potrivit configuratia politica a Uniunii Europene, luand in considerare gradul de pregatire a candidatului care urmeaza sa adere, anume acela de a fi capabil sa-si indeplineasca in intregime obligatiile si luand, de asemenea, in considerare capacitatea noastra de integrare.
Ma scuzati ca am fost prea lung, dar acesta este intr-adevar un aspect foarte complex si relevant. Referitor la Republica Moldova, lucram foate activ cu ea in cadrul Politicii Europene de Vecinatate.
Privind realist, nu sunt conditii de a oferi Moldovei in viitorul apropiat perspective de aderare la Uniunea Europeana. Sa fim cinstiti si realisti. Ei nu sunt pregatiti si nici nu vor fi pregatiti.
Dar in cadrul Politicii Europene de Vecinatate, da, ei sunt parte, tarile europene primesc mai mult sprijin in acest cadru, iar noi lucram totodata cu ele pentru a imbunatati domnia legii, respectarea drepturilor fundamentale. Cred ca ei au inca mult de lucru in aceasta tara.
