Cand ii ai pe toti la picioare, nu-ti trece prin cap ca s-ar putea ridi?ca de-acolo, pentru ca, in secunda urmatoare, sa-ti intoarca si spatele. Gloria e un stupefiant care, chiar daca nu e interzis de lege, da dependenta.
Lumea televiziunii a creat, la noi, ca si pe restul planetei, vedete cu popularitate uriasa. Chiar daca lefurile lor reprezinta a mia parte din cea a confratilor celebri de peste Ocean, pentru tara in care-si fac treaba castiga excelent.
Faima, bani, recunoastere, adulatie pe alocuri, viata de rasfat. Ai crede ca n-au nici un motiv sa schimbe foaia. Cu toate astea, exista momente in care pana si cei mai versati prestatori din industria catodica se hotarasc sa dea cu piciorul traiului de huzur.
Din?tr-un motiv sau altul - si mai multi bani, rutina, simtul aventurii - decid ca-si doresc un peisaj nou. Sunt convinsi ca publicul ii va urma, oriunde ar dori sa mearga. Doar ei sunt motorul incredibilului succes, calitatile lor au facut ca ratingul postului sa sara in aer. Nu conteaza ca destinatia e o insula pustie sau o televiziune minuscula, efectul va fi acelasi.
S-a dovedit ca au avut dreptate doar pe jumatate: uneori, o insula pustie sau o televiziune mica aduc la fel de multa vizibilitate. A patit-o pe propria piele Florin Calinescu, dupa ce a plecat, cu ganduri mari, de la Pro TV.
Tentat de perspectiva reinventarii unui post mititel (defunctul Tele 7abc), nea Floriiiiiiiin de la Timisoara a mizat - pe buna dreptate - pe „zestrea” sa de pana atunci: un succes urias la public.
Ce s-a intamplat ulterior a fost de natura sa zdruncine si respectul de sine al unei statui de Michelangelo: in loc sa scoale postul din morti, Calinescu s-a trezit el insusi ingropat de viu.
Ce a urmat a fost o perioada de umbra deasa, soldata, catre zilele noastre, cu aparitii la te?leviziuni de sport, pe post de ana?list in ale fotbalului.
Acum, Florin Calinescu s-a intors la Pro TV, tragand nadejde ca, daca a revenit in spatiul care i-a adus triumful, o sa se intoarca si norocul.
Un alt exemplu de esec categoric il reprezinta cealalta „stapana“ a micului ecran, Teo. Dupa ce a parasit ograda Pro, pe cai mari la Romantica, a crezut ca publicul o va urma, pana la ultimul telespectator. Nu s-a intamplat asa.
Ce s-o fi petrecut cu oamenii care-i declarau credinta pana la moarte, care ar fi jurat ca se leaga cu lanturi de televizor, numai sa-i faca audienta? Or fi descoperit prin casa un dispozitiv de taiat metalul si au tulit-o de langa ecran. Sau, cel mai probabil, au ramas tintuiti in continuare, dar tot pe vechea frecventa.
In Romania, dupa cum spunea un sef de la CNA, audiovizualul func?tioneaza dupa principiul „Primul venit, primul servit”. Legatura cu postul e mai puternica decat legatura cu omul care apare acolo.
Teo insasi recunostea, la luni dupa schimbarea locului de munca, faptul ca in continuare se uita la vechiul post.
Daca nici macar ea, din spirit de fronda, n-a reusit sa-si schimbe obiceiurile, ce pretentii sa ai de la anonimul care butoneaza de-acasa?
