De aici rezulta o latime de 70,57 metri a fisiei de pamint necesare pentru realizarea celor patru benzi.
Aceasta e superioara celei luate in calcul la realizarea autostrazii Bucuresti-Ploiesti, de cel mult 50 de metri, sau la viitoarea autostrada urbana Cluj-Jucu, care va avea in plus cite o banda pe sens fata de autostrada Transilvania, dar va necesita o platforma de doar 33,50 metri, la care se vor adauga citiva metri pentru santurile de scurgere.
Efectul bugetar inutil, presupus de exproprierea suplimentara a 20 de metri patrati, la fiecare metru de autostrada, este de cel putin 80 de milioane de euro, fara a socoti si daunele platite pentru casele demolate.
Valoarea platita de stat pentru un metru patrat de teren expropriat variaza intre 5 euro, in cazul terenului agricol, si 40 de euro, pentru padure.
Cauza acestei situatii este faptul ca documentatia de expropriere a fost intocmita pe baza studiilor de prefezabilitate (SPF) si nu a proiectelor tehnice, singurele definitive, dupa cum este legal si prevazut in contract, spune un fost responsabil al proiectului, care a solicitat anonimatul.
Odata definitivate proiectele tehnice - PT (de abia in luna mai a acestui an, in conditiile in care primele exproprieri au inceput in 2005), s-a vazut ca in anumite zone trebuie facute exproprieri suplimentare, iar terenuri expropriate deja erau inutile.
„Dupa ce s-a aprobat PT, in mai, s-a latit, s-a ingustat, am dat instructiuni dupa aliniamentul final si au fost niste diferente in plus si in minus. Nu stiu sincer cite sint in plus si cite in minus“, spune Dorin Debucean, director general adjunct al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
„Pentru tronsoanele de autostrada 2B si 3C la care se lucreaza (Cimpia Turzii-Gilau, respectiv Suplacu de Barcau-Bors, ambele cu o lungime de 118 kilometri - n.red.), suprafata rezultata in plus este de peste 100 de hectare“, ne-a declarat un fost responsabil din cadrul proiectului, sub protectia anonimatului.
