În urmă cu aproape 20 de ani, în București se putea construi aproape orice, oriunde. Nu conta că se demolau clădiri de patrimoniu, că se măcelăreau zone protejate și parcuri, că orașul se aglomera din ce în ce mai mult, că scădea calitatea vieții. În acest haos, care sărăcea orașul și îmbogățea o mână de privilegiați, s-au ridicat mai multe voci care au spus că este greșit ce se întâmplă, că nu se poate ca parcurile să fie betonate, să răsară un bloc la 2 metri de fereastra lor, să pierdem clădiri de patrimoniu. S-au schimbat legi, oamenii au început să prindă curaj, au atacat în instanță proiectele nocive, au câștigat, interesul public a început să conteze. Și a fost un câștig enorm pentru oraș. Însă acum, ce s-a câștigat cu greu atunci este pe cale să se piardă.

Bloc construit ilegal a fost demolatFoto: Hotnews

Dan Trifu, Ecocivica: „Dezvoltatorii spuneau că au dreptul să construiască, noi că spațiile verzi nu pot fi construite”

La începutul anilor 2000, în București puteai construi aproape orice oriunde. Legile favorizau asta și nimeni încă nu se opunea, investițiile, indiferent de calitate, fiind privite ca o favoare. Orașul încă își căuta calea prin capitalismul sălbatic. Atunci au părut turnurile din centrul orașului - Bancorex, turnul de la Armenească, turnul de la Charles de Gaulle, turnul de pe Mihalache, turnul de lângă parcul Circului, din cauza căruia a început să sece lacul cu nuferi. S-au pus în posesie terenuri pe malurile lacurilor, în pepiniere, în curțile școlilor, în parcuri. Se dorea construirea unui turn chiar lângă Ateneu.

Atunci, în toată negura, s-au ridicat mai multe voci care au spus că nu e chiar bine ce se întâmplă, că aceste investiții generează trafic, distrug zonele protejate, distrug spațiile verzi, distrug calitatea vieții, distrug oportunitatea orașului de a se dezvolta armonios.

Asociația Ecocivica a fost printre primele ONG-uri care au apărat spațiile verzi din București de dezvoltatorii imobiliari, alături de Asociația Salvați Bucureștiul. Dan Trifu, vicepreședintele ONG-ului povestește cum au început să se schimbe lucrurile în anii 2000 și ce presiuni uriașe s-au făcut pentru ca Parlamentul să permită construirea pe spațiile verzi.

• „Marile dispute au început de la apariția Ordonanței 114/2007, care nu mai permite schimbarea destinației spațiilor verzi indiferent de regimul juridic sau încadrarea urbanistică, ceea ce a pus o stavilă în calea construirii pe spațiile verzi proprietate privată. Presiunea a început imediat după apariția acestei ordonanțe, care a fost atacată imediat la Curtea Constituțională, doar că atunci Curtea era destul de responsabilă și Ordonanța a rămas în picioare, s-a stabilit că primează interesul public nu cel privat.
• Tot atunci a fost și scandalul cu Parcul Bordei, se dorea construirea unor blocuri acolo. Ordonanța a devenit Lege și nu au mai putut umbla la ea, fiind și decizia Curții Constituționale, dar au încercat să modifice Legea spațiilor verzi și în 2014 au introdus acel articol „terenurile care sunt curții construcții nu mai pot fi declarate/inventariate ca spații verzi”. Și apoi s-a dat un Ordin de ministru în care spune că întregul teritoriu al unei localități este încadrat „curți construcții”. Deci și Parcul Cișmigiu are această încadrare la cartea funciară care nu are treabă cu reglementarea urbanistică a localității.
• De aici au început o grămadă de litigii în instanță. Dezvoltatorii spuneau că au dreptul să construiască, noi că spațiile verzi nu pot fi construite”, a explicat Dan Trifu.

Instanța a anulat autorizația turnului de lângă Cathedral Plaza, imobilul nu a fost demolat

ONG-istul spune că la început s-au pierdut câteva procese, dar apoi lucrurile s-au reglat deoarece spațiile verzi au fost amenajate sau declarate ca spațiile verzi înainte de 2014, deci nu se putea aplica legea retroactiv.

„Pe parcurs am început să câștigăm în majoritatea cazurilor, fie în procese independente, fie de partea autorităților, ca intervenienți. În București, Ecocivica, prin acțiunile ei a salvat peste 500 ha de spații verzi, nu mai vorbesc de zone de patrimoniu, plus arii protejate din țară”, a spus Trifu.

Dumitru Dobrev, avocat: „La început pierdeam, apoi am început să câștigăm când lucrurile erau extrem de evidente”

Dumitru Dobrev este avocat specializat pe litigii de mediu și urbanism. La început a lucrat pro bono pentru Asociația Salvați Bucureștiul. Apoi a reprezentat cetățeni și ONG-uri în lupta cu rechinii imobiliari. A câștigat zeci de procese în instanță, obținând anularea unor autorizații de construire sau planuri urbanistice emise ilegal.

Acesta spune că la început a fost greu pentru toată lumea, și pentru ONG-uri, și pentru avocați, și pentru cetățeni să învețe cum se pot apăra. Inițial procesele se pierdeau, apoi, înainte de pandemie, au ajuns la o rată de câștig de circa 80%.

• „Inițial, când m-am apucat eu de treaba asta, prin 2008-2009 - lucram la o mare casă de avocatură, dar voiam să mă împlic mai mult în dosare legate de mediu și urbanism - dar nu prea aveam cazuri. Am găsit Salvați Bucureștiul și ajutam pro bono. Apoi, a crescut foarte mult acest tip de activitate litigioasă între dezvoltatorii imobiliari și cei afectați de aceste proiecte. Și au fost din ce în ce mai multe cazuri după ce au apărut PUZ-urile coordonatoare la sectoare care dădeau drumul la construcții pe spații verzi, blocuri între case.
• La început pierdeam, apoi am început să câștigăm acolo unde să zicem că aveam dreptate 110%, când lucrurile erau extrem de evidente. 2012-2014, lucrurile au început să crească, am mai învățat și eu urbanism de la urbaniști fiindcă la Drept nu se face așa ceva și am început să câștigăm.
• Am reușit să anulăm PUZ-ul pentru autostrada suspendată a lui Oprescu, apoi PUZ-urile de Sector, fiindcă nimeni nu se gândea că poate să anuleze un PUZ coordonator de Sector și atunci se făcea în bătaie de joc documentația. La Sectorul 6 aveau aviz negativ de la Ministerul Apărării Naționale, nu s-au obosit să scoată altul, dar PUZ-ul a fost aprobat, noi l-am anulat. Alte motive au fost încălcările grosolane ale legislației de mediu.
• Dezvoltatorii se duceau la Agenția de Mediu și cu pile cereau să nu le facă evaluarea studiului de impact asupra mediului, obligatorie la PUZ-uri. Făcând asta, noi arătam instanței că nu au făcut și anulam PUZ-ul, sau când diminuau suprafața de spațiu verde când legea spune clar că nu au voie. Instanța nu putea să nu ne dea dreptate. Am făcut o statistică la birou și aveam cam 80% din procese câștigate în anii 2018-2020”, a explicat Dobrev.

Luminița Șandru:„E foarte greu să răzbești ca cetățean. Eu singură nu cred că reușeam”

Oamenii au prins și ei curaj, și-au făcut grupuri civice și au început să-și apere tot mai bine interesele.

În 2018, în București s-a petrecut un lucru extraordinar. Un bloc de patru etaje ridicat ilegal în grădina unui bloc de pe Intrarea Giurgiului 23, Sector 5, a fost demolat după ce vecinii au obținut în instanță anularea autorizației de construire si demolarea pe cheltuiala investitorului care l-a ridicat. Luminița Șandru a fost unul dintre cetățenii care au luptat pentru recuperarea spațiului verde. Aceasta spune că a fost greu, dar în final merită tot stresul și resursele.

„Merită în ideea de a face ceva pentru tine, pentru cei de pe strada ta, din cartierul tău, fiindcă îți cumperi o locuință, poate plătești toată viața rate la bancă, iar la câțiva metri de geamul tău apare un bloc care îți ia lumina, nu mai ai liniște la tine în casă. Dar mulți nu fac nimic de teama represiunilor. S-a întâmplat să fiu hărțuită, să nu pot să-mi țin mașina în fața blocului fiindcă mi-au vandalizat-o de trei ori. Ne-au zis că o să rămânem fără casă, că o să pierdem și o să ne ceară daune, că i-am stopat lucrările. E foarte greu să răzbești ca cetățean. Ai șanse doar dacă se implică și ceilalți proprietari. Eu singură nu cred că reușeam. Eu 10 ani n-am avut liniște, dar nu poți să stai nepăsător și să vezi că atâția oameni suferă din cauza rechinilor imobiliari, pe ei îi interesează doar profitul, nu îi interesează viața oamenilor”, a explicat Luminița Șandru.

Blocul demolat de pe Intrarea Giurgiului 23

Aceasta spune că dacă toți ne-am implica, nu ar mai exista abuzuri din partea dezvoltatorilor imobiliari.

„Toată problema pornește de la cei care eliberează aceste autorizații fără să țină cont de cei care locuiesc acolo. Dacă ar veni la fața locului, și-ar da seama de dezastrul pe care îl fac. Dacă am fi mai mulți, dacă ne-am ridica toți cei care ne uităm pe geam și vedem cum în fața noastră se ridică un bloc ilegal, nu și-ar mai permite să facă asta. Eu tot aștept ziua aceea când nu o să ne mai ascundem după perdea și o să ne răzvrătim împotriva autorităților care lucrează pentru rechinii imobiliari, dar în general suntem fricoși, lași, iar neimplicarea duce la aceste monstruozități. Ei de asta profită, de lipsa noastră de reacție”, a mai spus Luminița Șandru.

Cristina Vanea, Floreasca Civică: „Au fost momente în care pur și simplu ne gândeam că mai bine am lasă totul baltă”

Cartierul Floreasca, fiindcă blocurile au grădini generoase, a fost unul dintre cele mai asaltate de rechinii imobiliari. Grădinile blocurilor au fost puse în posesie și oamenii s-au trezit cu blocuri la 2 m de geamul lor. S-au mobilizat, au mers în instanță și au reușit oprirea mai multor proiecte imobiliare.

Cristina Vanea de la Grupul de Inițiativă Floreasca Civică spune că lupta cu rechinii imobiliari este dură, dar este datoria noastră să ne apărăm drepturile.

• „Este o luptă dură cu niște oameni care nu mai au nimic uman, pare că nici viață personală nu mai au, ei trăiesc doar pentru niște targeturi și par a fi în stare de orice că să le atingă. Cu siguranță a meritat, deși au fost momente în care pur și simplu ne gândeam că mai bine am lasă totul baltă. Cetățenii au fost însă cei care ne au dat energie. Când vezi o femeie bătrână și evident foarte amărâtă, cu 7 lei în hârtii de câte 1 leu și care insistă să-i doneze cauzei pentru că vrea să facă ceva, atâta cât poate, ca să ne sprijine, toată oboseală, toată frustrarea dispare.
• Rezultate? Desigur nu cele sperate, dar au fost câteva. Am câștigat unul din procese, dar am pierdut recursul. Totuși, asta a arătat că se poate dar și că sunt judecători care văd lucrurile că noi. De asemenea, am arătat că nu suntem câțiva oameni care eventual din rea voință punem bețe în roate unor dezvoltatori. Suntem un cartier, oameni care luptăm pentru drepturile noastre și care cerem să fim respectați.
• Ne-am salvat demnitatea. Am câștigat puțină atenție din partea autorităților. Și am mai făcut un mic pas către o societate care învață să-și ceară drepturile”, a explicat Cristina Vanea.

Această spune că bucureștenii nu ar trebui să reacționeze atunci când văd că se construiește ceva ilegal lângă ei, să se implice alături de vecini, să ceară să li se respecte drepturile, să se respecte legea, să facă presiuni asupra funcționarilor publici, să le ceară să-i protejeze, că doar pentru asta sunt plătiți din bani publici.

Bloc construit pe strada Rahmaninov, între blocurile vechi

Strada Bach 22 din Floreasca, grădina blocului a fost pusă în posesie

Oana Preda, CeRe: „Hai să ne uităm la lucrurile salvate și să ne gândim la cum ar fi fost dacă cineva nu le-ar fi salvat”

Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), din 2006 și până acum, a ajutat mai mulți cetățeni și grupuri civice cu suport juridic să se apere de rechinii imobiliari. Oana Preda, directorul asociației, spune că cetățenii au obținut mai multe victorii în instanță, s-au anulat autorizațiile de construire emise ilegal, dar blocurile au rămas în picioare.

„În toți acești ani găsim o mulțime de cazuri în care oamenii au reușit să câștige, fie în afara instanței, prin campanii de advocacy au reușit să înfluențeze în bine decizii publice și să apere clădiri de patrimoniu, spațiul verde. De asemenea, sunt foarte multe cazuri câștigate în instanță. Sunt și unele cazuri în care oamenii au câștigat degeaba sau aproape degeaba. Avem un grup de cetățeni care au reușit să se lupte și au demonstrat în instanță că un bloc care le-a distrus spațiul verde și calitatea vieții în cartier a fost autorizat ilegal - cazul Luncșoara - instanța le-a dat dreptate oamenilor, a decis supendarea autorizației de construire și a decis demolarea clădirii însă pe toată perioada procesului blocul a fost înălțat și el există în continuare, nimeni nu l-a demolat. Sigur că este o victorie și un exemplu care să arate altor dezvoltatori imobiliari ce se întâmplă dacă obțin autorizații ilegal, că pot să ajungă în faliment, să-și piardă banii. Pe de altă parte, când ești locuitor în cartierul respectiv și nu îți mai intră soarele în casă, nu mai ai spațiul verde, faptul că dai un exemplu altora și descurajezi niște ilegalități te încălzește destul de puțin. Dar nu renunțăm. Hai să ne uităm la lucrurile salvate și să ne gândim la cum ar fi fost dacă cineva nu le-ar fi salvat”, a spus Oana Preda.

Blocul de pe strada Luncșoara a cărui autorizație a fost anulată de instanță, fiindcă a fost emisă nelegal, dar nu a fost demolat nici până azi

Dan Trifu, Ecocivica „E mult mai rău comparat cu acum 20 de ani. Atunci nimeni nu gândea să desființeze un ONG”

Dar lucrurile s-au înrutățit în ultimii ani. Fiindcă au văzut că pierd ligiile pe bandă rulantă, dezvoltatorii au început să facă lobby în Parlament pentru modificarea legislației de mediu, astfel încât să se poată construi pe spațiile verzi proprietate privată.

„Acum avem două proiecte de acte normative în Parlament, această presiune imobiliară, mafie imobiliară, nu a înțeles niciodată că trebuie să se respecte legea, să avem un mediu de viață mai sănătos. Nici statul nu a înțeles asta, că un mediu de viață mai sănătos face economii la buget pentru că dacă ne uităm pe bugetul sănătății, el este ruinat de bolile conexe poluării. Aceste două proiecte care se află în Parlament - Codul urbanismului și modificarea Legii spațiilor verzi - abrogă articolul din Ordonanța 114, ce interzice construirea spațiilor verzi proprietate privată și aduce multe alte neajunsuri spațiilor verzi publice”, a explicat Dan Trifu, vicepreședintele Ecocivica.

Acesta spune că din punct de vedere financiar lupta cu rechinii imobiliari a devenit inegală, în contextul în care aceștia cer cheltuieli de judecată tot mai mari.

„E mult mai rău comparat cu acum 20 de ani. Atunci nimeni nu gândea să desființeze un ONG. Cu mici excepții, lipsa de implicare civică este cea mai mare problemă a noastră. În urmă cu 20 de ani lumea avea totuși curaj și se implica, ieșeau la proteste, trimiteam scrisori, dar acum, când se spune că s-a ridicat nivelul de trai, parcă a scăzut și mai mult implicarea cetățenilor. Mulți cetățeni ne spun că sunt dezgustați de actuala clasă politică, sunt dezgustați de acești indivizi care procedează în stil mafiot și ca atare își văd de viața lor. Această gândire însă îi ține pe cei de la putere”, a mai spus Dan Trifu, vicepreședintele Ecocivica.

În 2023, dezvoltatorul imobiliar One Mircea Eliade Properties a obținut în instanță dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul. Decizia a fost dată de Judecătoria Sectorului 5, pe 20 decembrie, și nu este definitivă. Salvați Bucureștiul nu este singura asociație pentru care One Mircea Eliade Properties a cerut dizolvarea. Și Asociația Miliția Spirituală, care a cerut în instanță anularea acordului de mediu și autorizației de construire pentru turnurile One de la Hala Ford, din Floreasca, a fost dizolvată anul acesta după ce instanța a decis acest lucru la cererea aceluiași dezvoltator imobiliar - One Mircea Eliade Properties SRL. Motivul: a pierdut procesele intentate dezvoltatorului imobiliar și nu a avut bani să plătească cheltuielile de judecată imputate.

Oana Preda, directorul CeRe, spune că lupta cu rechinii imobiliari a devenit tot mai grea, în principal din cauza faptului că Parlamentul a modificat/vrea să modifice legile pentru ei.

„Această luptă este foarte inegală. Pe de o parte, rechinii imobiliari au reurse financiare dincolo de ce își permite orice organizație, vezi cazurile legate de incapacitatea ONG-urilor de a plăti cheltuielile de judecată. Pe de altă parte au de partea lor politicienii, de exemplu, proiectul acela de lege inițiat de Fenechiu, anul trecut, prin care au încercat să modifice legea care guvernează înființarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor restrângând grav accesul la justiție. Din fericire societatea civilă a reușit să oprească atunci proiectul, dar a fost aprobat alt proiect de lege care a modificat legile din zona urbanismului restrângând accesul la justiție pentru asociații și fundații. Practic dezvoltatorii imobiliiari au reușit să câștige politicieni suficient de puternici care să promoveze măsuri legislative în detrimentul ONG-urilor”, a explicat Oana Preda.

Aceasta spune că înclusiv anumiți judecători și o parte din presă sunt de partea dezvoltatorilor imobiliari.

„Nu știu dacă este frumos să comentezi deciziile instanțelor, dar uneori sentimentul este că până și sistemul de justiție este de partea lor, dacă ne uităm la cheltuielile de judecată aprobate. De asta am avut acele cazuri unde s-a ajuns până la dizolvarea ONG-urilor care au avut curajul să lupte cu dezvoltatorii imobiliari. Fără să generalizez, în multe cazuri dezvoltatorii imobiliari au și o parte din presă de partea lor, nu de puține ori am văzut cum sunt ridiculizați în presă cei care apără mediul, puținul spațiu verde rămas, sunt catalogați ca dușmani ai progresului. Iar o bună parte a presei promovează mesajul acesta, nu știu dacă plătit sau neplătit. Nu aș vrea să minimizez victoriile societății civile din ultimii 20 de ani, însă ce s-a întâmplat în ultimii 2-3 ani, acest război pe față, este foarte descurajant pentru ONG-uri și cetățeni”, a explicat Oana Preda.