Bucureștiul are șansa extraordinară ca prin centrul său să treacă un râu, la fel ca în Paris sau Roma, orașe superbe, la care ne uităm cu admirație. Din perioada comunistă și până în prezent această comoară a fost însă îngropată și ignorată, având doar rol tehnic: sub ea se află canalizarea orașului, iar pe mal este șoseaua de legătură între A1 și A2.

Râul Dâmbovița înainte de VitanFoto: HotNews/Catiusa Ivanov

Despre transformarea râului Dâmbovița într-o axă verde a orașului, cu spații verzi, piste de biciclete și o zonă de promenadă se discută de peste 20 de ani, dar nimic mai mult. Pentru prima oară, în contextul în care o parte din traficul de tranzit între A1 și A2 va fi preluat de A0 și Șoseaua de Centură, Bucureștiul are șansa de a face lucrurile diferit.

Ce proiecte sunt în lucru și ce trebuie să facem ca râul să ne apere de inundații în cazul unor fenomene meteo extreme, care se petrec tot mai des pe tot globul.

Dâmbovița tehnică și ce trebuie făcut ca Bucureștiul să nu se inunde

Dincolo de aspect, Dâmbovița și Lacul Morii au un rol esențial în protecția orașului în caz de inundații.

Când sunt căderi foarte mari de precipitații, ca Bucureștiul să nu fie inundat, se dă drumul la apă din Lacul Morii pe Dâmbovița, spre Glina, ca Lacul Morii să poată prelua cantitatea suplimentară de apă care va veni.

• „Lacul Morii și zona din amonte sunt plasa de siguranță a Bucureștiului pentru ceea ce înseamnă apărare împotriva inundațiilor.
• Bucureștiul, spre deosebire de alte localități, are un plan gândit în acest sens undeva la începutul secolului XIX, ceea ce înseamnă că pentru orice viitură importantă pe sectorul amonte de secțiunea Brezoaele, există soluții care asigură protecția capitalei.
  
• Pentru fenomene care apar aval de Brezoaele, pe restul de bazin al râului Dâmbovița și al afluenților, trebuie asigurată tranzitarea unor debite de ape mari ale Dâmboviței, prin București, fiindcă, volumul de atenuare disponibil în acumularea Lacul Morii nu este nelimitat iar, creșterea acestui volum se poate face prin pregoliri, care însă sunt influențate de capacitatea de transport prin albia regularizată din București ”, a explicat pentru HotNews.ro Sorin Rîndașu, director al Departamentului Situații de Urgență, Administrația Națională "Apele Române"

În plus, atunci când în București este anunțată o mare cădere de precipitații, într-un interval scurt de timp, nivelul Dâmboviței este scăzut înainte, ca să facă loc surplusului de apă din canalizare și canalizarea să nu reflueze pe străzi.

• „Când este semnalată o ploaie în București, conform regulamentelor în vigoare, scădem nivelul Dâmboviței, adică lăsăm stăvilarele ca apa să curgă spre Glina, la ieșirea din oraș. De ce? Ca în momentul în care apa începe să se strângă pe străzi, să nu sară capacele de la canalizare și să iasă mizeria pe stradă. S-a acceptat varianta să sară mai repede capacele de sub Dâmbovița, când intră colectorul în presiune, ca surplusul din canalizare să ajungă în Dâmbovița, nu pe străzi”, a explicat Sorin Rândașu.

Dar din cauza faptului că echipamentele hidromecanice și instalațiile din cuva râului, cu excepția celor de la Lacul Morii, nu au mai fost modernizate de 36 de ani să dai drumul repede la apa din Lacul Morii, pe Dâmbovița, a devenit problematic. Mai mult, în anii 80, când a fost construit pasajul subteran de la Piața Unirii, cuva râului a fost îngustată în zona respectivă, ceea ce pune în pericol orașul în caz de fenomene meteo extreme.

• „Ceaușescu a vrut să nu se vadă niciun pasaj suprateran de la Casa Poporului până la Piața Alba Iulia și așa în 1987 a apărut ideea acestui pasaj rutier subteran, pentru realizarea căruia râul Dâmbovița este obligat să coboare de la nivelul normal al albiei și să treacă pe sub pasajul rutier Piața Unirii și peste galeria magistralei II de metrou și să iasă la suprafață aval de podul planșeu în dreptul magazinului Unirea, soluție denumită sifonare, deși firesc era să se facă pasaje subterane pe Splaiuri, pe lângă Dâmbovița lăsând liberă secțiunea râului.

• La Piața Unirii, debitul inițial luat în calcul pe Dâmbovița era de cca 90 mc/s. După construirea pasajului rutier, în condițiile în care pasajul este practic o barare a râului, capacitatea de transport determinată experimental în 1995 s-a redus la 45 mc/s. Dar cu trecerea timpului, din cauza depunerilor din casetele sifonării care au o forma aproximațiv de U, a rugozității, capacitatea de transport la redus la 38 mc/s”, a explicat pentru HotNews.ro Doruleț David, șef serviciu Exploatare Lucrări Hidrotehnice din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-București din cadrul Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea Pitești.

Expertizele tehnice făcute până acum au arătat că debitul în zona Pieței Unirii trebuie dublat, ca să fim apărați în caz de fenomene meteo extreme.Una dintre soluțiile discutate este chiar scurtarea pasajului.

• „O ipoteză care trebuie luată în calcul chiar la elaborarea PUG București este scurtarea pasajului rutier de la Dâmbovița și reconfigurarea zonei, soluție care poate fi considerată ca fiind extremă dar care s-ar putea impune. Noi am încercat să explicăm care este pericolul cu care trebuie să conviețuim, pe care împreună cu autoritățile locale să îl asumăm și pe care dacă nu găsim soluția de rezolvare, măcar să ne pregătim să îl gestionăm corect și să limităm efectele în cazul apariției. Toate debitele cu care lucrăm noi sunt statistice.
• Diferența este că dacă până acum ne ploua într-o lună o anumită cantitate, acum acea cantitate poate să cadă în 20 de minute, jumătate de oră. În oraș nu mai există suficiente spații verzi, nu mai există infiltrare care oricum este redusă în condițiile în care cad câteva zeci de litri pe metru pătrat în câteva zeci de minute, terenul este în cea mai mare parte impermeabil, zonele betoane și asfaltate determină o concentrare rapidă. S-au produs niște schimbări, una dintre cauzele probabile fiind schimbările climatice.
• De asta s-a întâmplat ce s-a întâmplat la Reșița sau în alte zone din țară, iar noi chiar ne dorim să găsim soluțiile de a evita astfel de probleme în capitala țătii”, a explicat pentru HotNews.ro Doruleț David, șef serviciu Exploatare Lucrări Hidrotehnice din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-București din cadrul Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea Pitești.

Apele Române fac acum un DALI (Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții) pentru modernizarea cuvei, a nodurilor hidrotehnice și a echipamentelor hidromecanice între Lacul Morii și Glina, dar și rezolvarea problemei de la Piața Unirii, unde este nevoie și de implicarea autorităților locale deoarece în zona respectivă există utilități publice și construcții cu diferiți administratori.

DALI-ul va fi gata în următoarele două luni și va da soluția, ce trebuie făcut ca orașul să fie în siguranță și în cazul unor fenomene extreme. Valoarea lucrărilor este estimată la circa 250 milioane de euro și durata de minim 5 ani.

După aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului, „Apele Române”, instituție publică care funcționează prin autofinanțare, trebuie să identifice sursa de finanțare. Instituția caută resursele financiare necesare din 2015.

„DALI-ul este făcut cu bani din PNRR, sperăm să facem și o parte din lucrări cu bani de aici. Cel puțin lucrările de la malul drept al acumulării Lacul Morii și doua noduri hidrotehnice, însă nu este un proiect care să se facă în 2 ani, este nevoie de minim 5, îl vom etapiza, dar trebuie să avem asigurată finanțarea, tocmai de aceea există demersuri pentru accesarea unui împrumut de la Banca Mondială astfel încât să fim siguri că terminăm lucrările, fiindcă dacă facem săpături pe la Unirii și le lăsăm așa, vă imaginați ce se întâmplă cu traficul. Dacă nu planificăm exemplar lucrările, blocăm orașul, iar varianta ideală ar fi coordonarea cu proiectul PMB denumit Glina II care implică lucrări sub cuva de apă curată, astfel încât să nu bulversăm orașul de două ori”, a explicat Sorin Rândașu.

Dâmbovița frumoasă - cum transformăm un canal arid într-un punct de atracție al orașului

Dincolo de problemele tehnice, despre cum ar trebui să integrăm Dâmbovița în oraș, și să o facem atractivă, se discută de vreo 20 de ani, fără să se întâmple nimic. Singurul proiect care s-a realizat a fost amenajarea malului Lacului Morii dinspre Crângași, proiect finalizat anul trecut de Primăria Sectorului 6, și unde practic s-a amenajat promenada de pe malul lacului și spațiul verde de la baza digului.

În rest au fost numai discuții sterile.

Acum însă, în contextul în care se avansează cu proiectul tehnic de amenajare a râului, cel făcut de „Apele Române”, despre care am vorbit mai sus, și în contextul în care în următorii ani se va finaliza lărgirea Șoselei de Centură la două benzi pe sens, dar și o nouă ocolitoare - mult așteptata A0 - practic traficul de tranzit prin București, între A1 și A2 va scădea foarte mult. Astfel că pentru prima dată, în 20 de ani va fi posibil să se renunțe la câte ceva din circulația de pe Splai, iar acest proiect devine posibil.

Theodor Frolu, reprezentat al Asociaţiației Ivan Patzaichin, inițiatorul proiectului Dâmbovița Smart și membru fondator al grupului consultativ tehnic pentru Dâmbovița, este de părere că Dâmbovița nu poate rămâne așa cum este.

„Dâmbovița, cum a fost gândită în anii 70-80, ca o infrastructură tehnică de deservire a orașului pentru apele uzate și ca o diametrală de trafic, este în contradicție cu ce se întâmplă azi în urbanismul contemporan și mai devreme sau mai târziu ea trebuie să devină o diametrală verde, pentru ca asta au făcut toate orașele Europei în ultimii 25 de ani, eliminând o sursă de disconfort urban și poluare”, a explicat Frolu.

Ce înseamnă diametrală verde? Înseamnă un luciu de apă înconjurat de plantații de arbori și cu un spațiu pietonal sau de biciclisti, care îmbunătățesc microclimatul în zona centrală a orașului. Diametrala verde este cel mai eficient sistem de “aer conditionat “ natural al urbei. Iar proiectul devine și mai important în contextul schimbărilor climatice.

Deocamdată nu se poate renunța la cele 3 benzi pe sens de pe Splai, însă, odată cu finalizarea lucrărilor la centură sau A0, devine posibilă reducerea traficului pe aici, a explicat pentru Theodor Frolu.

Cam toată lumea este de acord că acesta este sensul în care trebuie să se transforme Dâmbovița, însă deocamdată nu e clar cum.

Anul trecut, la Prefectura Capitalei a fost înființat un „Grup tehnic de lucru pentru Dâmbovița” unde se discută ce se întâmplă cu râul. Aici s-a stabilit ca Ministerul Dezvoltării să inițieze un Plan Urbanistic Zonal care să integreze proiectul tehnic, făcut de Apele Române, cu un proiect urbanistic, coerent pentru tot Bucureștiul.

Proiectul trebuie, într-o primă etapă, să cerceteze realitatea, să pună un diagnostic, să integreze necesitățile hidrotehnice ale „Apelor române”, să identifice soluții pentru betonarea existentă în acest moment și să ofere perspective de dezvoltare coerentă și schimbarea modului de mobilitate de-a lungul Dâmboviței, spune Bogdan Suditu, președintele Comisiei Tehnice de Urbanism de la Primăria Capitalei.

• „În perioada comunistă, orașul și-a întors spatele la râu și acesta, din nefericire, nu a fost tratat ca o componentă importantă a orașului. Și de 30 de ani suntem cu această moștenire, râul devenit un canal, cu maluri betonate, care nu construiește viață urbană.
• Ce ar trebui să facem mai departe? Să avem un proiect major, semnificativ, coordonat, pentru întreg culoarul Dâmboviței, de la intrarea din Nord, din Chiajna, de-a lungul polderului, care are și un rol hidrotehnic important, de-a lungul întregului râu care traversează orașul, până la Glina. Ar trebui să nu mai gândim proiecte izolate, ci un proiect coordonat pentru întregul râu, fiindcă multe proiecte inițiate deja sunt foarte costisitoare, foarte multe sunt necesare, nu contest acest lucru, dar dacă nu avem o coerență de la un capăt la altul, dacă nu avem un proiect care să stabilească ce se întâmplă cu zona adiacentă a râului, s-ar putea să avem proiecte de calitate punctual, dar în ansamblul său râul să nu fie parte a orașului”, a explicat Suditu.
  

În ultimul an însă, mai multe Primării de Sector și Primăria Capitalei au venit cu mai multe proiecte punctuale pentru amenajarea Dâmboviței și nimeni nu mai are răbdare să mai aștepte câțiva ani pentru realizarea unui proiect integrat.

Primăria Sectorului 3 a aprobat recent un proiect care prevede amenajarea Splaiului Unirii, între bd. Mărășești și Calea Vitan. Lucrările prevăd în principal lărgirea trotuarelor prin ieșirea în consolă peste malurile Dâmboviței, astfel încât să fie spațiu și pentru pista de biciclete, spații pietonale mai generoase și spații verzi. Valoarea investiției se ridică la circa 30 milioane lei.

• „Trotuarul actual are o lătime de 2,5 m, local fiind amenajate zone verzi cu lățime de 1,20 m, fiind micşorată zona pietonală la 1.30 m. Trotuarul nou format va avea o lățime de 2.00 metri şi va fi pozitionat spre cursul apei. Pista de biciclete are de asemenea 2.00 metri lăţime şi este pozitionată adiacent zonei pietonale.
• Suprafața trotuarului existent, rămasă descoperită, va fi spartă și înlocuită de spațiu verde. Astfel, zona carosabilă va fi desparțită de noul trotuar pietonal și de pista de biciclete printr-o barieră vegetală continuă.
• Între carosabil și spatiul verde amenajat se vor monta borduri din beton. Pentru a impiedica producerea de accidente și de a minimiza riscul de cădere în albia Dâmboviței, la marginea trotuarului ieşit în consolă se propune o balustradă realizată din elemente metalice şi sticlă securizată”, se arată în descrierea proiectului.

Primăria Sectorului 4 a demarat în aprilie licitația pentru consolidarea planșeului peste Dâmbovița și a Pasajului Unirii. Valoarea estimată a contractului este de 842.481.987 lei, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 48 luni. Proiectul prevede și coordonarea cu Apele Române pentru demolarea celor două structuri ale unor poduri mai vechi, rămase în cuva Dâmboviței și care contribuie la îngustarea cuvei râului și reducerea debitului.

Primăria Sectorului 6 a lansat deja în dezbatere publică proiectul de amenajare a malului sudic al Lacului Morii și a insulei. Instituția a făcut împreună cu Ordinul Arhitecților un concurs de soluții pentru proiectul care se ridică la 25-30 milioane de euro. Proiectul este făcut în colaborare cu Apele Române, astfel încât ei să intervențiile tehnice neecesare, iar promenada de pe mal poate fi inundată în caz de necesitate.

Primăria Capitalei are și ea un proiect de amenajare a malurilor Dâmboviței între Piața Unirii și Parcul Izvor, care prevede reconstruirea Podului Calicilor și amenajarea unei promenade peste apă. Proiectul este vechi, din vremea primarului Sorin Oprescu, însă abia acum municipalitatea face ceva concret în acest sens.

Poate fi făcută modernizarea Dâmboviței pe bucăți?

Depinde pe cine întrebi.

Theodor Frolu spune că este o greșeală ca acest proiect să fie făcut pe bucăți, mai ales dacă nu este o viziune unitară.

• „ Ideea a fost că în acest grup de lucru de la Prefectură să se discute cele 4 inițiative, să se aleagă acele soluții care nu vor periclita dezvoltarea generală. Singurul care are probleme este proiectul Sectorului 3, care nu aduce nimic valoros, este o tichie de mărgăritar.
• Sectorul 3 a renuntat la soluția unui concurs bun de soluții pe care l-au facut pentru o propunere facută pe genunchi. Și mai este proiectul Sectorului 4, de consolidare a planșeului, care trebuie făcută, dar în același timp trebuie rezolvată problema traversării Dămboviței în piața Unrii.
• Dacă nu se rezolvă traversarea Dâmboviței acolo, sunt niște bani aruncați aiurea. Proiectul Primăriei Capitalei nu prevede mari modificări, este Podul Calicilor, care nu deranjeză cu nimic, poate fi demontat și pus la loc când se vor face lucrările tehnice la cuvă.
• Nici proiectul din Sectorul 6 nu are treabă cu malurile Dâmboviței, sunt amenajate doar malurile Lacului Morii. Transformarea Dâmboviței în ansamblul ei este un proiect de 10 ani, nu poate fi făcut pe genunchi”, spune Theodor Frolu.

Primarul general, Nicușor Dan, este de părere că atât timp cât proiectele au aviz de la Apele Române, nu este o problemă, iar instituția nu va aviza ceva care să interfereze cu proiectul tehnic de modernizare a cuvei râului.

„Există acest grup consultativ la nivelul Prefecturii și există voința de la toată lumea să se facă un PUZ care să reglementeze tot traseul Dâmboviței.Instituția decizional decisivă este Apele Române, fiindcă este în administrarea lor. Și proiectele pentru care există aviz de la Apele Române, cum este al nostru, se vor face. Pentru celelalte nu cunosc dacă există avize. Dacă există, se vor face, dacă nu, nu”, a declarat Nicușor Dan pentru HotNews.ro.

În ceea ce privește viziunea generală, primarul Nicușor Dan spune că râul trebuie să devină un spațiu de referință, iar o parte din trafic trebuie scos de pe Splai, așa cum s-a întâmplat la Paris cu malurile Senei.

• „Vom avea în curând A0 și Centura de Sud. Acesta este și motivul pentru care am luat decizia nepopulară de a nu prelungi drumul de la Pod Ciurel, pentru a nu transforma Splaiul într-o străpungerea A1-A2, mai ales de la Semănătoarea până la Biblioteca Națională, unde avem o mare densitate universitară și ar fi păcat să nu dăm un caracter pietonal, deschis, de creativitate pe zona respectivă.
• Dâmbovița trebuie să devină un spațiu de referință a Bucureștiului, în care oamenii să se plimbe, să se simtă bine, să fie integrată în spațiul public. Circulația e ceva dinamic. În momentul în care o să avem toate parcările din interiorul inelului central cu pltă, în mod evident circulația se va schimba”, a explicat nicușor Dan.
  

Primarul general spune că proiectul pe care îl face municipalitatea între Unirii și Izvor, srespectiv prelungirea trotuarului peste apă, se poate face în întreaga zonă universitară, până la Semănătoarea.

Atunci când se fac amenajări punctuale, există însă riscul să iasă haos. Fiindcă dacă fiecare Sector pe unde trece Dâmbovița va pune pavele diferite, parapeți diferiți, bănci diferite, coșuri de gunoi diferite, va ieși un fel ghiveci arhitectural.

Bogdan Suditu, președintele Comisiei Tehnice de Urbanism de la Primăria Capitalei, spune însă că un proiect integrat, gândit pentru tot râul de la bun început va aduce valoare zonei orașului.

„Proiectul Dâmbovița este un proiect strategic 2050, spunem noi, dar cum fiecare drum trebuie să înceapă cu primul pas, proiectele menționate ar trebui să se integreze și să nu fie niște investiții ireversibile, care prin volumul lor să blocheze viitorul. Ceea ce se întâmplă în Sectorul 6 este în logica ecologică și a încadrării în proiectul Dâmboviței, iar cele de la Primăria Generală și Sectorul 3 sunt reversibile, nu ireversibile. Dar mai e o problemă legat de chestiunile contabile. O investiție făcută în momentul ăsta și mă refer la pasajul Unirii, nu poate fi înlocuită dacă soluția tehnică spune altceva, fiindcă o astfel de investiție trebuie să fie eficientă”, a explicat Suditu.

Realizarea PUZ-ului pentru Dâmbovița va dura însă în cel mai bun caz undeva la 2 ani, cu tot cu aprobare. Rămâne însă de văzut dacă Primăriile vor merge pe proiecte individuale sau vor avea răbdare să aștepte astfel încât să se realizeze un proiect coerent.

Una din ipoteze, demolarea Pasajului Unirii

Fără o soluție integrată de intervenție asupra Dâmboviței, ce pornește cu rezolvarea greșeli de execuție încă de la inaugurarea din anii ‘80, lucrurile nu pot fi făcute bine, spune Theodor Frolu.

• „Securitatea la inundații a orașului este menținută prin tertipuri de nivel al apei foarte scăzut pe diverse tronsoane, ce ne lasă la vedere și la “copt” hectare de beton. Credem că prin îmbrăcarea lor in iarbă și jardiniere am rezolvat problema? Este nevoie de o intervenție la placa Pieții Unirii? Este necesară, dar fără rezolvarea traversării Dâmboviței, la debitele cerute de scenariul de protecție la inundații, este un ban aruncat degeaba și cu riscuri de pagube de miliarde pentru întregul sistem de metrou.
• Știu că este greu, dacă nu imposibil, să spui că Pasajul Unirea este o piedică în dezvoltarea sustenabilă a orașului și din cauza lui riști azi să ai pagube de miliarde dacă vine o viitură. Este și mai greu când s-au investit câteva milioane în ceva ce era bine să fie închis ( vă mai amintiți, când a fost în reparații și a fost blocat pentru câteva luni pasajul, cât de greu traversai Unirii comparativ cu azi, la ore de vârf - eu cred că nu este nici o diferența).
• Se păstrează pasajul, ce implicații tehnice generează și ce costuri- care sunt soluțiile de păstrare a debitelor de traversare cerute de scenariul la inundații în noul context global? Nu se păstrează - ce câștigăm din punct de vedere al siguranței și din punct de vedere a investiției finale. Proiectul Dâmbovița este unul dintre cele mai complexe proiecte de infarstructura ale României, ce va înghiții sute de milioane de euro”, mai spune Frolu.

În final, rămâne o chestiune de decizie. Până acum, proiectul nu s-a făcut fiindcă toți cei implicați nu au reușit să se pună de acord și fiindcă nu au existat banii necesari.

• „Acest proiect nu s-a făcut până acum fiindcă a fost o problemă de viziune a administrației și a experților din jurul ei. Au rămas cu toții blocați în proiectele anilor 70’. Lucrurile par să se schimbe radical. Pare că există o mai mare deschidere către dialog și colaborare, chiar dacă percepem conflictele și blocajele ca dominante. Spre exemplu, se pare că au fost depășit mizele electorale ( deși văd că la nivel de sectoare a început un freamăt preelectoral) ce ispitesc primarii mai slab pregătiți să adopte idei, uneori chiar toxice pentru dezvoltarea orașului”, a explicat Frolu.
• Fără un proiect integrat, corelat cu PUG -ul și cu initiativele bune de sector, care păstrează direcțiile corecte de dezvoltare , armonizarea cu strategia Apelor Române, Apa Nova, Metrou București și mulți alți actori importanți, nu vom reuși să transformăm un risc și un spațiu public fără valoare în ceea ce ne dorim. Am reușit să facem acest grup de lucru, din care toți cei care au treabă cu Dâmbovița sunt implicați acum un an de zile și rezultatele dialogului și colaborării au început să se vadă”, a explicat Frolu.