Primăria Sectorului 6 vrea noi reglementări urbanistice pentru zona de peste 500 de hectare cuprinsă între bd. Timișoara, Șoseaua de Centură, Prelungirea Ghencea și Valea Oltului, care include fostele sere și un teritoriu uriaș, neconstruit, unde Agenția Domeniilor Statului ar vrea să îi pună în posesie pe cei deposedați de terenuri de regimul comunist.

Prelungirea Ghencea - imagine satelitFoto: Google Maps

Primăria analizează mai multe scenarii, de la reparcelarea terenurilor, inclusiv cele private, pe toată suprafața, și trasarea de noi drumuri, amenjarea unor spații verzi, un proiect pilot de acest gen doar pe o suprafață sau păstrarea parcelelor actuale. În ceea ce privește construcțiile, o zonă va fi păstrată pentru locuințele mici, o zonă pentru spații verzi, iar o alta pentru clădiri înalte, blocuri de până la 14 etaje. În ce proporție? Depinde de scenariu.

Potrivit datelor prezentate, proprietățile private reprezintă circa 60% din acest teritoriu, domeniul privat al statului circa 37%, iar domeniu public circa 4%.

Circa 60% din această zonă este liberă de construcții. În rest, sunt construite case și blocuri sau foste industrii. În procente, drumurile reprezintă 6,7%, locuințele individuale aproape 12%, blocurile 6,2%, cimitirul 3,1%, iar aproximativ 63% este teren viran.

Trei variante de lucru

Arhitecții care elaborează Planul Urbanistic Zonal au prezentat miercuri, la Comisia Tehnică de Urbanism de la Primăria Capitalei, trei variante de lucru pe acest proiect.

Prima variantă propune ca proprietarii să pună la comun terenurile, iar primăria să le reparceleze după ce se fac drumuri, spații verzi, obiective de utilitate publică. Proprietarii vor reprimi echivalentul terenului cedat în noul parcelar.

”Prin acest sistem, relocând practic același procent, plus o formă propice pentru dezvoltare, aceasta are șanse mai mari să se dezvolte și are aceleași condiții ca și ceilalți proprietari. Această variantă presupune însă un efort foarte mare, crearea unei structuri care să se ocupe cu această operațiune cadastrală, dar permite o dezvoltare echilibrată a teritoriului. Parcelarul propus urmărește în primul rând direcția apeductului care există pe această zonă și presupune o zonă de protecție, iar apoi crearea unor transversale care să lege teritoriul N-S și legarea unui sistem de spații verzi, de tip scuaruri, pe aceste transversale”, a declarat Cristina Enache, arhitectul care a prezentat proiectul.

A doua variantă propune păstrarea parcelarului existent și menținerea circulațiilor propuse prin PUZ Coordonator Sector 6, anulat în instanță, și revizuirea indicatorilor urbanistici și a funcțiunilor din zonă.

”Pe teritoriul fostelor sere am marcat un parc, aceasta fiind și dorința locuitorilor din zonă, în focus-grupul pe care l-am avut. Și o tranziție volumetrică și funcțională de la zonele mixte care mărginesc principalele artere de circulație către zonele de locuire individuală”, a explicat Cristina Enache.

A treia variantă este o combinație între primele variante, respectiv menținerea actualului parcelar în proporție majoritară, menținerea circulațiilor propuse prin PUZ Coordonator Sector 6, revizuirea indicatorilor urbanistici și a funcțiunilor din zonă, dar și stabilirea unei zone pilot unde să fie reparcelate terenurile.

”Ne-am dorit să încercăm acea zonă pilot deoarece sunt terenuri mai mai mari și mai puțin proprietari, deci ar presupune un efort din acest punct de vedere ceva mai mic. Ideea ar fi ca această zonă pilot să poată fi supusă acestui experiment de reparcelare și reorganizare teritorială”, a mai explicat Cristina Enache.

Ciucu: „Vreau cumva să limitez voioșia și bucuria unora că primesc teren acolo și vor face ansambluri rezidențiale”

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, prezent la dezbatere a declarat că își dorește ca pe amplasamentul fostelor sere să amenajeze un parc.

”Serele sunt în proprietate publică, dar sunt la ADS. Ei aici intenționează să împroprietărească diverși proprietari, este singura rezervă de teren din București. Eu ca primar al Sectorului și pentru că oamenii își doresc mai degrabă ca aici să fie un parc, vreau cumva să limitez voioșia și bucuria unora că primesc teren acolo și vor face ansambluri rezidențiale. Aici trebuie neapărat să fie ceva verde. Trebuie să avem și interesul public în vedere. Despre asta este acest PUZ”, a declarat Ciucu.

Acesta spune că în 6 luni ar vrea ca documentația de urbanism să fie supusă aprobării Consiliului General.

”Să știți că nu am permis niciun fel de ingerințe din partea altora, ci reprezintă voința mea ca primar și a Consiliului Local. Acum vrem să luăm o primă reacție din partea d-voastră, facem și publice aceste documente ca să intrăm într-un proces amplu de consultarea populației. Din punctul meu de vedere acest PUZ reprezintă o oportunitate pentru că vrem să fie o zonă mixtă în adevăratul sens al cuvântului, să avem și birouri. Spitalul pe care intenționăm să-l construim va avea un impact major asupra zonei, locuri de muncă, locuire, funcțiuni adiacente. Trebuie să venim cu un plan de dezvoltare real. În maxim 6 luni mi-aș dori eu să ajungem cu acest PUZ pentru aprobare în Consiliul General. Vrem să continuăm acest model și cu alte zone din Sectorul 6 care se află sub presiune de dezvoltare imobiliară”, a mai spus primarul.

Președintele Comisiei Tehnice de Urbanism, Bogdan Suditu, a declarat că premisele proiectului sunt bune.

”Premisele proiectului sunt bune, dar trebuie să găsim soluția potrivită. Parcelarea/reparcelarea este un proces posibil”, a spus acesta.

Rămâne de văzut în ce direcție va avansa proiectul, pe care dintre cele trei variante se va lucra.

Reamintim că Primăria Mogoșoaia vrea să reparceleze și să reglementeze urbanistic o suprafață de imensă de teren de circa 1.200 de hectare, Sectorul 0, cum a fost botezat proiectul, în baza unei strategii, fără să existe însă un PUZ aprobat. Pentru a amenaja infrastructura, Primăria a propus proprietarilor să cedeze 39% din teren, iar cine nu a vrut va fi expropriat cu 1,7 euro/mp. Proiectul a generat un imens scandal, primarul din Mogoșoaia fiind acuzat că ar fi încălcat legea.