Planurile urbanistice de sector nu mai sunt suspendate pentru anumite proiecte de utilitate publică, respectiv obiective de interes național, precum și obiectivele de investiții publice din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și justiției, potrivit unui amendament propus de grupul de consilieri PNL-USR-PLUS la hotărârile de suspendare a PUZ-urilor de sector și aprobat de Consiliul General. Potrivit unor informații obținute de HotNews.ro pe surse, miza este Cartierul Justiției, care ar urma să fie construit pe bd. Unirii, lângă Biblioteca Națională.
După adoptarea acestui amendament, felul în care va arăta acest cartier uriaș cel mai probabil va fi aprobat prin Plan Urbanistic de Detaliu, de Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță și Consiliul Local Sector 3. Ministerul Justiției și-a arătat intenția în acest sens printr-un proiect de Ordonanță.
”Prin excepție de la art. 1, pentru obiectivele de investiții publice a căror realizare presupune executarea lucrărilor de utilitate publică prevăzute limitativ în Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, precum și pentru obiectivele de investiții publice din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și justiției, nu se aplică suspendarea prevăzută prin prezenta hotărâre, iar pentru aceste obiective de investiții publice își vor produce efectele Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 339/2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 2 București, cu reglementările prevăzute de această hotărâre”, este amendamentul făcut de PNL-USR-PLUS și aprobat de majoritatea din Consiliul General.
Amendamentul a fost făcut la proiectele de hotărâre aflate pe ordinea de zi pentru modificarea hotărârilor de suspendare a PUZ-urilor, în sensul clarificării unor prevederi:
- pe perioada suspendării, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire/desființare care vor fi emise de Primarul General al Municipiului București și de primarii sectoarelor Municipiului București vor respectă prevederile documentațiilor de urbanism (PUD, PUZ, PUG) aprobate anterior și ulterior;
- pe perioada suspendării, documentațiile de urbanism (PUD, PUZ și PUG) aprobate anterior și ulterior acesteia pe teritoriul Sectorului 2 își păstrează valabilitatea, în limita perioadei de valabilitate pentru care au fost emise și în măsură în care nu au fast modificate sau anulate prin hotărâri ale instanțelor sau prin documentații de urbanism.
- Autorizațiile de construire / desființare aflate în procedura de emitere și pentru care certificatul de urbanism pentru autorizare a fast emis în baza PUZ-urilor suspendate vor fi emise în baza prevederilor acestor documentații.
Aceste reguli oricum se aplicau.
În 26 februarie 2021, majoritatea PNL-USR din Consiliul General, la propunerea primarului Nicușor Dan, a aprobat suspendarea cu 1 an a Planurilor Urbanistice Zonale pentru Sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6.
Despre Carterul Justiției
Potrivit unui proiect de Ordonanță aflat în dezbatere publică în luna iulie, pe site-ul Ministerului Justiției, Cartierul Justiției va fi construit pe Bd. Unirii, pe o bucată din fostul amplasament Esplanada, pe o suprafață de aproximativ 53.515,165 mp. Acesta va cuprinde 8 clădiri:
- Clădirea nr. 1 - sediul Ministerului Justiţiei, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 9.654 mp;
- Clădirea nr. 2 - sediul Curții de Apel București, cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 31.984 mp;
- Clădirea nr. 3 - sediul Tribunalului București, cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 41.673 mp;
- Clădirea nr. 4 - sediile Judecătoriilor de Sector 1-6, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 68.080 mp;
- Clădirea nr. 5 - sediile Ministerului Public (Parchetul General - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie), Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Sectoarelor 1-6 şi Direcţia Naţională Anticorupţie, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 42.811 mp;
- Clădirea nr. 6 - sediile Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare, cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 14.881 mp;
- Clădirea nr. 7 - sediile Institutului Național al Magistraturii şi Şcolii Naționale de Grefieri, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 10.011 mp;
- Clădirea nr. 8 - sediile instituţiilor de organizare profesională pentru avocaţi: Uniunea Națională a Barourilor (UNBR), Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaților (INPPA), Casa de Asigurări a Avocaților (CAA), Baroul București, Casa de Asigurări a Avocaţilor - Filialele București și Ilfov (CAA-București, CCA-Ilfov), cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 11.300 mp;
Necesitatea şi oportunitatea proiectului au fost stabilite prin Legea nr. 261 din 30 decembrie 2019 pentru ratificarea Scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, "Cartierul pentru justiție", dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 592 din 12 august 2019 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din "Esplanada" în "Cartierul pentru Justiţie" şi "proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti", precum şi pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului. Acordul cu Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prevede un avans în valoare de 2,5 mil. dolari.
”Prin derogare de la prevederile art. 48 alin. (1) din legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare, pentru amplasamentul obiectivului de investiţii "Cartierul pentru justiție" , se va elabora un plan urbanistic de detaliu, documentație de urbanism prin care se vor reglementa amănunțit prevederi stabilite prin Planul urbanistic general al municipiului Bucureşti (...) Prin derogare de la prevederile art. 31^3, art. 32 alin. (1) lit. b) şi c), art. 47 și art. 65 alin. (1) din legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare, pentru obiectivul de investiţii se permite autorizarea lucrărilor de construire și de desfiinţare de către autoritatea competentă, în temeiul și cu respectarea prevederilor Planului urbanistic de detaliu, a dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la calitatea și disciplina în construcții, precum și în materie de realizare a obiectivelor de investiții finanţate din fonduri publice”, se arata în proiectul de Ordonanță.
În nota de fundamentare, se explică scrie negru pe alb că proiectul Cartierului de Justiție va fi aprobat prin PUD, la Sectorul 3:
- ”Ministerul Justiţiei a fost mandatat de Guvern să întreprindă demersurile legale necesare efectuării fazelor de proiectare şi execuție. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul prevede necesitatea elaborării unui Plan urbanistic zonal (PUZ), motiv pentru care, într-un interval îndelungat de 20 de luni, în perioada mai 2017 - ianuarie 2019, a fost elaborat Planul Urbanistic Zonal - PUZ Sector 3 aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 49/2019.
- PUZ-ul cuprindea reglementări specifice pentru obiectivul de investiții "Cartierul pentru justiție", inclusiv obligatia de a se elabora un plan urbanistic de detaliu (PUD) pentru acest obiectiv de investiţii, care să stea la baza elaborării Studiului de Fezabilitate din care se extrag indicatorii tehnico economici, în contextul în care aprobarea acestor indicatori reprezintă prima etapă a procedurii de expropriere conform art. 4 alin. (1) litera a) din legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.
- Cu toate acestea, PUZ Sector 3 a fost suspendat pentru o perioada de 12 luni prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 66 din 26 februarie 2021, din motive independente și exterioare obiectivului de investiții “Cartierul pentru justiție", până la finele lunii februarie 2022, cu posibilitatea de prelungire ulterioară.
- În tot acest interval de timp, continuarea realizării obiectivului de investiții este blocată, deoarece nu se poate trece la elaborarea Planului urbanistic de detaliu (PUD) în baza unui plan urbanistic zonal (PUZ) suspendat, implicit nu se pot elabora nici Studiul de Fezabilitate, nici indicatorii tehnico economici și nu se poate astfel declansa nici procedura de expropriere conform legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Totodată, proprietari persoane fizice au semnalat prin petiţii Ministerului Justiției faptul că, în contextul actual, deşi plătesc impozite pe terenurile proprietate privată care vor fi expropriate, nu pot cunoaște când vor fi despăgubiți pentru proprietatea lor, iar compensarea "într-un timp redus, rămâne o frumoasă intenție, fără finalitate".
- Necesitatea şi oportunitatea proiectului au fost stabilite prin Legea nr. 261 din 30 decembrie 2019 pentru ratificarea Scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, "Cartierul pentru justiție", dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 592 din 12 august 2019 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din "Esplanada" în "Cartierul pentru Justiţie" şi "proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti", precum şi pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului.
- De asemenea, nu se pot pune în aplicare nici prevederile legii nr. 261 din 30 decembrie 2019 pentru ratificarea Scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, "Cartierul pentru justiție", dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 și la Bucureşti la 6 iunie 2019, lege prin care este asigurată până la 31 decembrie 2021 finanţarea pentru pregătirea proiectului de dezvoltare”.
Ordinul Arhitecților s-a opus acestor modificări.
De ce a fost suspendat fiecare PUZ de Sector
PUZ-ul Sectorului 2 a fost aprobat în 13 august 2020.
Pentru PUZ Sector 2 există mai multe plângeri prealabile de suspendare de la Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, Monica Anisie, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația Ecocivica.
Motivul invocat de primarul Nicușor Dan pentru suspendare este reducerea suprafeței de spațiu verde.
”Bilanțul propus prin PUZ prevede o suprafață de 422,53 ha de spații verzi, în scădere fața de suprafața de spații verzi publice înregistrată în Registrul Spațiilor Verzi, care era de aproximativ 444 ha. Reducerea suprafețelor verzi este sancționată, pe lângă nulitatea actelor, prin art. 96 din OUGnr. 195/2005 și prin art. 23 din Legea nr. 24/2007 cu amendă pentru fiecare metru pătrat de spațiu verde afectat. Reducerea spațiilor verzi nu este oportună nici prin prisma procedurii de infringement pe calitatea aerului deschisă față de România de către Comisia Europeană pentru calitatea precară a aerului din capitală. În concluzie, schimbarea destinației spațiilor verzi prevăzute că atare în PUG și, în final, diminuarea spațiilor verzi din Sectorul 2 reprezintă o vătămare adusă dreptului locuitorilor Municipiului București la un mediu sănătos, astfel că PUZ Coordonator Sector 2 nesocotește un interes public major”, se arată în referatul de aprobare semnat de Nicușor Dan.
HotNews.ro a scris încă din faza de dezbatere publică că documentul permite transformarea a peste 30 de hectare de teren de pe malul Lacurilor Colentina, Tei, Plumbuita și Fundeni, dar și de la parcul de lângă Arena Națională din spații verzi în zone unde se pot construi blocuri și case.
Printre zonele unde s-a aprobat schimbarea destinației de spațiu verde se numără: fosta bază sportivă a RADET de pe Calea Floreasca, o zonă de la intersecția bd. Barbu Văcărescu cu strada Țițeica, zona unde este construit Clubul Bamboo, zona fostelor pepiniere din Petricani, Insula Tibiscum de pe Lacul Fundeni și o bucată din spațiul vedre de la Arena Națională. Aceste terenuri sunt proprietate privată, majoritatea fiind retrocedate.
De asemenea, în anumite cartiere de case, de exemplu Andronache, este crescut regimul de înălțime până la 14 etaje. La fel între zona dintre Lacul Fundeni și Lacul Dobroiești. Asta înseamnă că persoanele care au case în aceste zone se pot trezi oricând cu blocuri la fereastră.
PUZ-ul Sectorului 3 a fost aprobat pe 31 ianuarie 2019 de majoritatea PSD ALDE din CGMB. Acesta permite construirea unor blocuri de 10 etaje în Parcul C-tin Brâncuși și menține regulamentul care permite edificarea unor blocuri de până la 45 m înălțime pe bucata retrocedată în Parcul IOR. Totodată permitea construirea de blocuri între case, în mai multe zone din Sectorul 3.
Tribunalul București a anulat la începutul lunii februarie Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3 care permitea betonarea mai multor spații verzi. Procesul a fost intentat de mai muți cetățeni, iar decizia poate fi atacată cu recurs. Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3 a fost elaborat de Primăria Sector 3 și aprobat de Consiliul General în ianuarie 2019.
Și aici motivul invocat de Nicușor Dan pentru suspendare este distrugerea spațiilor verzi.
”PUZ Coordonator Sector 3 încalcă prevederile art. 71 din OUG 195/2005 care interzic schimbarea destinației, strămutarea sau diminuarea spațiilor verzi, indiferent de regimul de proprietate.Mai precis, șase terenuri, în suprafață totală de aprox. 43 de hectare, își schimbă funcțiunea din spațiu verde în spațiu construibil prin H.C.G.M.B. nr. 49/31.01.2019, și anume:. Terenul cu funcțiunea V1A de la intersecția Calea Vitan - str. Niță Elinescu, în suprafață de aprox. 2 hectare; Terenul cu funcțiunile parțiale V1a și V1b de str. Postăvarul - Bd. 1 Decembrie1918 - str. Soldat Ghiță Șerban, în suprafață de aprox. 4 hectare;. Parte din terenul aferent Park Lake Plaza situat în str. Liviu Rebreanu, cu funcțiunea V1a, în suprafață de aprox. 1 hectar;. Terenul de lângă Drumul Gură Crivățului (la intersecția cu Drumul Gură Putnei), cu funcțiunea V1a, în suprafață de aprox. 1 hectar;. Terenurile situate la nord de Drumul Lunca Cetății, pe toată lungimea acestuia, cu funcțiunea v1a, în suprafață de aprox. 30 de hectare;. Parte din Parcul Pantelimon, situat între Șoseaua Gării Cățelu și Lacul Pantelimon, cu funcțiunea V3a, în suprafață de aprox. 5 hectare. Pe toate cele șase terenuri de la punctul anterior au fost deja autorizate construcții pe spațiul verde. Prin urmare PUZ Coordonator Sector 3 are că scop intrarea în legalitate a acestor imobile construite nelegal. Cinci terenuri, în suprafață totală de 63,5 hectare, iși schimbă funcțiunea din L în M2 și trec astfel, de la înălțimi maxime de P+2-P+4 la înălțimi maxime de P+14, ceea ce reprezintă o majorare a CUT-ului cu mai mult de 20%, aspect interzis de art. 32 alin. (7) din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul”, se arată în referatul de aprobare semnat de Nicușor Dan.
Pentru Sectorul 4 a fost aprobat prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 443/2018 - Planul Urbanistic Zonal - Zona de Sud a Sectorului 4.
Potrivit raportului semnat de primarul Nicușor Dan acesta trebuie suspendat din următoarele motive:
”PUZ Zona de Sud a Sectorului 4 este o documentație de urbanism care derogă de la Planul Urbanistic General. Acesta prevede o dezvoltare urbană a zonei de sud a sectorului 4 care nu este echilibrată in privința funcțiunii de spațiu verde, în condițiile în care Bucureștiul are o problema pe calitatea aerului, fiind deschisă de către Comisia Europeană procedura de infringement față de Romania pentru aerul din București. 0 suprafață considerabilă care avea funcțiunea de sere și care este oportun a fi exploatată ca spatiu verde devine construibilă. (...) Având în vedere faptul că documentațiile de tip PUZ, întocmite pentru teritoriul unui singur sector al Municipiului București, nu pot asigura o viziune unitară asupra dezvoltării urbane a teritoriului Municipiului București; Având în vedere faptul că o documentație de tip PUZ, întocmită pentru teritoriul unui singur sector al Municipiului București, nu poate ilustra corect disfuncționalitățile la nivelul întregului oraș”.
PUZ-ul Coordonator al Sectorului 5 a fost aprobat prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 242/2020. Pentru acest document s-au înaintat 3 plângeri prealabile de suspendare/anulare: USR, Naciu Vladimir și Soare Elena.
Motivele de suspendare arătate în referatul semnat de Nicușor Dan sunt:
- PUZ Coordonator Sector 5 propune o reducere cu 41% a spațiului verde de la 369,6 ha la 219,77 ha.
- PUZ SECTOR 5 reduce suprafața fondului forestier național, operațiune care se poate face doar prin Hotărâre de Guvern. Amplasamentul de 103 ha (reprezentând peste 3,33% din suprafața sectorului 5), încadrat conform PUG în UTR V6 -pădure de agrement, își schimbă funcțiunea fie în V1a, V3b (funcțiune de spații verzi), fie în L sau M (funcțiuni construibile).
- PUZ Sector 5 modifică pentru anumite UTR-uri coeficientul de utilizare a terenului (CUT),mărindu-l pe acesta cu mai mult de 20% cât permite art. 32 alin (7) din Legea 350/2001 privind amenajarea teritorială și urbanismul;
PUZ Coordonator Sector 6 a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 68/14.02.2020 și modificat prin Hotărârea C.G.M.B. nr. 336/2020.
Printre motivele invocate pentru suspendarea PUZ-ului se numără:
- PUZ sector 6 propune 1000 ha spațiu verde, calculând o valoare de 28,56mp de spațiu verde pe cap de locuitor, însă valoarea această a rezultat că urmare a unei raportări la populația stabilă a sectorului din 2009, deci de acum 12 ani. De asemenea, dintre cele 1000 de ha de spații verzi, 600 de ha sunt însumate din presupusul procent de 30% spații verzi pe care fiecare UTR ar trebui să îl aibă, dar care în realitate este fie mai mic, fie nu există. Mai mult, din acest procent teoretic de 30% pe care PUZ Sector 6 îl contorizează drept spațiu verde existent, doar 20% este amenajat obligatoriu la sol, 10% putând fi amenajat pe terasele construcțiilor, peste subsol sau realizat din fațade verzi.
- Schimbă destinația unor UTR-uri prevăzute ca spații verzi în PUG și le face construibile (M3, M3a2, M2). Se întâmplă această în: Zona Arenei Giulești unde o zona V1a devine M3; Zona foarte mare din Parcul Grozăvești unde zona care în PUG este V1a devine M2 (P+14); Pe prelungirea Ghencea, în zona Grunenpark, o zona V1a devine M2.
- De asemenea, sunt transformate anumite UTR-uri cu funcțiuni de locuire în UTR-uri cu locuire mai densă, fără nicio justificare. Se întâmplă această prin: Extinderea unei zone M3 pe Drumul Sării; Pe Bdul Timișoara/Str. Sibiu o zona M3 devine M2; Pe stradă Brașov, vizavi de Parcul Drumul Taberei, o zona CB1 se extinde; Pe str. Valea Doftanei anumite parcele LI a devin M3; Pe str. lalomiței, zone L1a devin M3.
Tribunalul București a anulat PUZ-ul pe 17 noiembrie 2020.
”Instanța admite cererea formulată de reclamanţii ASOCIAȚIA „SALVAȚI ZONA VERDE DOMNIȘOARA POGANY" şi Chiricescu Sabin Doru în contradictoriu cu Consiliul General al Municipiul Bucuresti, Primarul Sectorului 6 București, Agenția pentru Protecția Mediului București şi Primarul General al Municipiului Bucureşti. Admite excepţia de nelegalitate în ceea ce priveşte Decizia etapei de încadrare nr.116/19.12.2018. Anulează Hotărârea Consiliului General nr.68/14.02.2020. Anulează Certificatul de Urbanism nr. 862/1513388/12.07.2017.(...) Dispune suspendarea executării HCGMB nr.68/14.02.2020 şi nr.336/14.08.2020 până la soluţionarea definitivă a cauzei. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare”, a decis Tribunalul București pe 17 noiembrie.
Hotărârile de suspendare au fost contestate în instanță de două ONG-uri. Primăria Capitalei a câștigat în primă instanță toate procesele în care Asociația pentru Dreptul Urbanismului și Asociația ART Metropolis cereau suspendarea hotărârilor prin care Consiliul General, la propunerea primarului Nicușor Dan, a suspendat cele 5 Planuri Urbanistice de Sector aprobate de fosta administrație PSD, care betonau sute de hectare de spațiu verde și permiteau construirea de blocuri între case. Pentru hotărârile care suspendă PUZ-urile Sectoarelor 3, 4 și 5, procesele au fost câștigate definitiv de Primăria Capitalei.
0
4
