Miracolul "aerului de munte" din București a durat doar o zi. Marți noapte, senzorii din rețelele de măsurare a calității aerului au înregistrat din nou depășiri foarte mari, multe peste limetele maxim admise, pentru poluarea cu PM10 și PM 2,5, deși traficul a scăzut considerabil în ultimele zile. Sursa poluării rămâne în continuare un mister.
Poluarea înregistrată în București în noaptea de 17-18 martie 2020 de rețeaua airly.eu
Ministerul Mediului a anunțat pe pagina de Facebook că explicația ar putea fi arderi de deșeuri.
”Posibile arderi necontrolate de deșeuri au loc chiar acum, în zona de sud a Bucureștiului. Echipa de permanență a Gărzii Naționale de Mediu se va deplasa la fața locului. După caz, colegii noștri vor contacta Poliția. Vom reveni cu detalii”, au postat reprezentanții instituției pe pagina de Facebook.
Administratorii rețelei independente de monitorizare a calității aerului - aerlive.ro - spun că acum depășirile mari din timpul nopții nu se mai pot explica prin inversiune termică și cer o explicație Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu.
” Noaptea “Aerul de munte” devine de cosmar! Senzorii aerlive.ro au inregistrat valori ale PM-urilor care au crescut foarte mult fata de valorile din 17 martie, in special la senzorul din Libertatii. Tinand cont ca ieri Ministerul Mediului se lauda cu aer de munte in Bucuresti si ca nu se mai poate explica diferenta foarte mare de valori prin “inversiune termica”, asteptam o reactie a institutiei, una din partea Garda Naţională de Mediu dar si de la Primăria Municipiului Bucureşti!!!”, au postat pe pagina de Facebook administratorii rețelei independente de monitorizare a calității aerlive.ro.
Depășiri înregistrate de rețeaua aerlive.ro în noaptea de 17-18 martie
Luni, Ministerul Mediului a scris pe pagina de Facebook că aerul din București a fost comparabil cu cel de la munte. De exemplu, la stația de la Cercul Militar, la ora 11:00, concentrația de PM10 era de 17,95 micrograme, apropiată de valorile înregistrate de stația de monitorizare de la Fundata, județul Brașov, sau cea de la Semenic, județul Caraș-Severin, ambele amplasate în vârf de munte. Explicația este că s-au închis școlile, iar bucureștenii au stat mai mult în casă pentru a se proteja de noul coronavirus.
Marți dimineață calitatea aerului din București era foarte bună/ Sursa: airly.eu
Reamintim că Bucureștiul are probleme serioase cu poluarea, în ultimele luni, noaptea, în weekend, dar și la orele de vârf înregistrându-se depășiri și cu 1000% a limitelor maxim admise.
În noaptea de 1 spre 2 martie, în București s-au înregistrat valori record pentru poluarea cu PM10 și PM2,5 valorile maxim admise fiind depășite și cu 1000%. Ministrul Mediului, Costel Alexe, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu acordat HotNews.ro că poluarea a fost cauzată de un cumul de factori, dar principalul vinovat rămâne traficul. Condițiile de mediu, printre care și inversiunea termică, joacă un rol important. Ministrul susține această variantă deși valorile record s-au înregistrat noaptea și în weekend, când nu este trafic. În ceea ce privește arderile de deșeuri, ministrul spune că dacă acest lucru s-ar întâmpla, s-ar înregistra depășiri pentru oxizii de azot, nu pentru PM 10 și 2,5. În ceea ce privește faptul că Garda de Mediu nu lucrează noaptea și în weekend, ministrul spune că este o echipă care asigură permanența și vine dacă este sesizată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Depășiri frecvente pentru PM10 și PM 2,5 se înregistrează în mod frecvent, în fiecare weekend și noaptea, începând din luna noiembrie. HotNews.ro a scris de mai multe ori despre această situație.
Studiul făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.
”În situația în care s-ar fi realizat dezideratele de a scădea nivelurile de poluare cu particule din aer la concentrația egală cu 20 ug/m' (limită ce ar fi trebuit să fie atinsă în anul 2010), locuitorii oraşului București ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani”, se arată în studiu.
2
17
