Veturia Suciu este o clujeanca de peste 70 de ani care strabate lumea si tara facind afaceri. E foarte cunoscuta si flamanzii au adorat ingerii din panusi de porumb facuti de ea, dar cu toate acestea nu se simte un antreprenor de succes.

Afaceri din traditii

Afacerile europene se pot face si la virsta de 70 de ani

Sintem obisnuiti sa vedem oameni de afaceri de succes care nu depasesc virsta de 50 de ani si care tin in miinile lor afaceri de milioane de euro. Ne asteptam mai putin sa vedem ca o bunicuta simpatica si plina de viata, impotriva anilor pe care ii are, vorbeste despre rentabilizarea unei afaceri, despre profit si balante financiare.

Vinde papusi, care intruchipeaza ingeri si pe care le confectioneaza din panusi de porumb, dar este si mai cunoscuta pentru costumele populare ardelenesti pe care le coase si le tese singura si pentru papusile pe care le face din materiale si le imbraca in costume traditionale. Strainii o cunosc poate mai bine decit clujenii.

La expozitiile din Bruxelles, unde a reprezentat Clujul alaturi de alti artizani, papusile ei s-au vindut „ca pita calda“. „Aici in Romania o sa fiu acuma la Cluj, saptamina viitoare o sa fiu la tirg la Zalau si dupa aia la alte tirguri. Ma duc peste tot. Dar aici in Romania nu merge prea bine.

Abia acoperim pierderile de peste iarna si cheltuielile de tirg si transportul“, spune Veturia Suciu. Daca o intrebi citi ani are, aproape ca roseste si iti spune ca are „bine peste 70“.

Traditiile romanesti, mai bine vindute „afara“

„Stiti unde merge bine afacerea asta? Io am fost la Bruxelles. No, acolo merge bine de tot. Un ingeras din asta o fost si 8 euro. Si acolo or fost si din astia care fac ei instrumente de cintat. No, astia or simtit ca mere afacerea in Europa. Am vazut ca o facut si 8.000 de euro intr-o saptamina.

Dar si papusile astea cu costume traditionale o mers ca pita calda“, spune Veturia Suciu. Nu vrea sa spuna cit de bine, se teme de „concurenta“, dar spune ca „la virsta mea asta ma tine. Cel mai scump costum popular l-am vindut la o cintareata si o costat 500 de euro“, mai spune Veturia Suciu.

Un magazin in minus

Piata artizanatului, a suvenirurilor de artizanat, atit de cautate de turisti, este aproape inexistenta in Cluj. In afara de magazinul care functioneaza in incinta unui hipermagazin, mai exista o mica incercare, in centrul vechi al Clujului, pe linga renumitele Galerii.

Artizanii nu prea apeleaza la aceste magazine, pentru ca e prea complicat, iar cei mai multi dintre ei nu se descurca in hatisul fiscal a ceea ce inseamna o asemenea intreprindere.

Cu toate acestea, peisajul magazinelor care ofera in aceasta perioada suveniruri traditionale, facute de mestesugari autohtoni, a disparut, cu toate ca functiona in plin centrul orasului. „Merge foarte slab. 2-3 luni pe an exista vinzare. In rest, functioneaza daca ai pe cineva care sa te recomande romanilor care vin in tara, in vacante.

Dar si ei cauta mereu ceva nou si usor de transportat. In cel mai bun caz, ne bucuram daca supravietuim. Anul trecut, ne-am mentinut. Cresterile unei asemenea afaceri nu depasesc in cazul unui magazin de profil 10% pe an“, spune Dora M., vinzator intr-un magazin de suveniruri artizanale din Cluj.