Cea mai buna recomandare care i se poate da unui pacient afectat de o criza de vertij este prezentarea de urgenta in cabinetul medicului specialist. Dupa caz, medicul neurolog, specialistul ORL sau doctorul cardiolog pot da solutia optima pentru tratarea bolnavului. Urmariti interviul cu Dr. Madalina Georgescu, medic primar ORL pentru a afla toti pasii in diagnosticarea, tratarea si vindecarea cazurilor de vertij.

Dr. Madalina GeorgescuFoto: Hotnews

Interviu Dr. Madalina Georgescu:

Fragmente din interviul video:

• Un bolnav care sufera un atac de vertij se sperie. Acest lucru este extrem de important pentru ca domina pe termen lung viata pacientului si dauneaza grav calitatii vietii acestuia.
• Un pacient cu vertij are senzatia ca totul se invarte in jurul lui. In functie de cauza care provoaca vertijul, acesta poate dura de la cateva secunde la zile intregi.
• Cauzele vertijului sunt de cele mai multe ori periferice, cauze care tin de specialitatea ORL. Vertijul paroxistic pozitional benign este patologiacelmai des intalnita si determina atacuri repetate de vertij de scurta durata, dar foarte intense ca si intensitate.
• A doua mare categorie sunt pacientii cu boala Meniere. Aceasta patologie tine tot despecialitatea ORL. Pacientul cu boala Meniere experimenteaza si o scadere a auzului la una dintre urechi iar senzatia de vertij dureaza intre 30 min si 24 de ore.
• O alta cauza este neuronita vestibulara, o infectie virala cantonata la nivelul urechii interne. Este singura afectiune pentru care senzatia de rotire poate sa dureze zile in sir.
• La primul atac de vertij, din cauza senzatiei intense de frica, pacientul ajunge de obicei la doctor destul de repede. In principiu, cauza vertijului e oarecum greu de aflat, cateodata chiar imposibil.
• Afectiunile care pot provoca vertij se pot afla in sfera urmatoarelor specialitati medicale: neurologie, ORL si medicina interna/ cardiologie. Dupa parerea mea, primul specialist la care trebuie sa apeleze pacientii este medicul neurolog intrucat vertijul poate fi provocat de accidentele vasculare, acestea reprezentand o patologie cu risc vital. Ulterior, pacientul poate merge la consult la medicul specialist ORL sau la mediciul de medicina interna/cardiolog.
• Diagnosticul de sindrom vestibular se bazeaza pe doua lucruri simple si totusi complexe in acelasi timp:

1. anamneza (trecutul medical al pacientului) si

2. examenul clinic

• Vertijul apare cand una dintre urechile interne este afectata, iar dezechilibrul apare catre urechea care functioneaza mai bine. Pacientul misca ochii in mod compensator, iar aceasta miscare a ochilor poarta numele de nistagmus. Doctorul trebuie sa observe daca pacientul are nistagmus. Evaluarea clinica se face urmarind nistagmusul, evaluarea capacitatii auditive si evaluarea pozitiei pacientului (daca poate sa mearga singur, sa stea drept, sa-si mentina echilibrul). Anamneza alaturi de aceste trei examinari clinice sunt suficiente pentru formarea unui diagnostic.
• Durata de vindecare a vertijului depinde de afectiunea care l-a declansat (patologie). In cazul VPPB, tratamentul se face prin exercitii fizice, iar la noi in institut, in 98% dintre cazuri este suficienta o singura manevra pentru vindecare. Pentru cei care sufera de boala Meniere, pacientul se simte bine imediat dupa criza. Din pacate, crizele se repeta, iar pacientul se teme ca ele pot reveni oricand fara avertisment si la volan si pe munte si in activitatile lui casnice.  Boala Meniere nu poate fi vindecata si atunci e nevoie de un tratament medicamentos pentru a scadea intensitatea si frecventa de aparitie a crizelor. Acest tratament poate dura si toata viata. Pentru nevrita vestibulara tratamentul dureaza intre o luna si trei luni pana cand pacientul isi poate relua activitatile zilnice.
• Chiar si in urma vindecarii, pacientii raman cu o teama, cu neincrederea ca si-au revenit complet. In cazurile in care componenta psihologica e importanta, colaborarea cu un psiholog poate sustine vindecarea pacientului.

Mai multe informatii despre vertij gasiti pewww.vertij.ro