Miza scandalului Chevron de la Vaslui: un teren concesionat americanilor pe care Biserica Ortodoxa il vrea inapoi. O comuna extrem de saraca din judetul Vaslui a devenit centrul revolutiei romanesti impotriva exploatarii gazelor de sist. Secretarul Primariei Pungesti, Constantin Chiriac, spune insa ca miza reala a revoltei nu este siguranta localnicilor ci terenul de 2,5 hectare pe care o manastire din zona l-a dat in folosinta catre Chevron. "Acum vor sa rezilieze contractul cu americanii, la cererea sefilor lor", a afirmat reprezentantul autoritatii locale, scrie Romania libera. Cine sunt papusarii care-i manevreaza pe rasculatii din Pungesti: un preot, un jurnalist, un primar, un sef de judet, un ecologist si un deputat. Lupta impotriva gazelor de sist la Vaslui are in spate un istoric incurcat, cu actori din umbra care au avut drept scop capitalizarea, in sens politic sau comercial, a nemultumirii satenilor din comuna Pungesti. Actorii: un jurnalist, un primar, un deputat, un ecologist, un preot si un sef de judet, scrie si Adevarul.
Uniunea Europeana pune o prima frana gazelor de sist: cum vor avea taranii din Pungesti un cuvant de spus asupra proiectului Chevron. Cu o saptamana inainte de "rascoala din Pungesti", Vaslui, impotriva americanilor de la Chevron, Parlamentul European a votat un raport care, daca ar fi adoptat si de Consiliu, ar stabili primele reguli la nivel european pentru explorare si extractie prin fracturare hidraulica a hidrocarburilor neconventionale, intre care gazele si petrolul de sist. Mai exact, legislativul european a adoptat o propunere legislativa care ar modifica Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) in vigoare, impunand studii de impact pentru toate proiectele care presupun fracturare hidraulica, scrie Gandul.
Institutul Geologic Roman, transformat intr-o afacere de familie. Fostul sef al institutiei, Stefan Marincea, a mutat o statie de observare geomagnetica in curtea soacrei sale, dupa care l-a angajat in respectiva unitate si pe cumnatul sau. Marincea a fost demis miercuri. In urma unor controale efectuate la IGR, inspectorii au depistat faptul ca institutia condusa de catre Stefan Marincea a incheiat, pe 27 august 2008, contractul de comodat nr. 949 cu Lucia Dumitras, nimeni alta decat soacra fostului director al IGR. Documentul viza transferarea Statiei de Observare Geomagnetica din satul Dreptu, judetul Neamt, in localitatea Miorcani, judetul Botosani, localitatea de bastina a mamei sotiei directorului IGR si a fost incheiat pentru o perioada de cinci ani, scrie EVZ.
Plusurile si minusurile noului pachet de servicii medicale de baza. Graficul preventiei pentru copii, adulti si varstnici. Din 2014, statul ar urma sa deconteze teste speciale pentru depistarea cancerului de col si san si a bolilor cu transmitere sexuala. Romanii vor avea insa dreptul mai rar la analize de sange si urina. Copiii, adultii si varstnicii vor fi chemati la medic, chiar daca nu ii doare nimic. Noul pachet de baza, lansat in dezbatere de catre Ministerul Sanatatii, prevede pentru fiecare categorie un grafic de preventie, de la tensiune, pana la screening pentru cancer. Expertii spun insa ca multe servicii erau si pana acum decontate, o noutate fiind doar reglementarea intervalelor la care se pot efectua. In plus, noul pachet nu reglementeaza serviciile intraspitalicesti si decontarea medicamentelor, sectoarele ce "inghit" cei mai multi bani, scrie EVZ.
Cea mai rea decizie luata vreodata in sistemul sanitar romanesc. In primavara lui 2011, Ministerul Sanatatii a decis ca 178 de spitale sa se supune comasarii sau reprofilarii. La doi ani de la decizia pusa in aplicare, apar date sumbre: mortalitatea ar fi crescut in zonele unde oamenii trebuie sa mearga zeci kilometri pentru a ajunge la o unitate medicala. "Din statisticile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), care nu au fost facute publice, reiese clar ca mortalitatea a crescut semnificativ in zonele unde - acum doi ani - au fost inchise spitalele publice. In plus, foarte multi angajati din sectorul sanitar si-au pierdut locurile de munca in urma inchiderii unitatilor spitalicesti. Ca urmare, suntem total impotriva schimbarii statutului juridic al spitalelor, fapt care reprezinta de fapt o incercare de privatizare mascata a unitatilor sanitare din Romania", a afirmat Marius Sepi, prim-vicepresedinte al Federatiei SANITAS, scrie Capital.
Oamenii care lucreaza gratis pentru o Romanie moderna. Romania se afla printre ultimele tari, la nivelul Uniunii Europene, in ceea ce priveste implicarea in proiecte de voluntariat, cu o rata a implicarii de sub 20%. Intr-o analiza facuta in 2010, specialistii Comisiei Europene dau vina pe reminiscentele mentalitatii comuniste vizavi de "munca voluntara" si spun ca interesul pentru voluntariat pare sa se mentina constant. De cealalta parte, organizatiile umanitare declara ca voluntariatul a devenit atractiv pentru foarte multi tineri romani fara experienta de munca. Pentru ei, dar nu numai, o noua lege a voluntariatului, menita sa le aduca unele facilitati, ar putea fi votata pana la finele acestui an, scrie Yahoo News.
Mostenitorii unui fost proprietar de mina din Rosia Montana, despagubiti cu 151 de grame din aurul confiscat de comunisti. Fostii proprietari de instalatii de extractie a aurului din zona Muntilor Apuseni (steampuri) sau mostenitori ai acestora au demarat dupa Revolutie zeci de procese impotriva Bancii Nationale a Romaniei in scopul de a-si recupera contravaloarea auruluii confiscat de statul comunist. Putini sunt cei care au castigat o cantitate mai mare sau mai mica de aur. Urmasii unui fost miner din Rosia Montana au obtinut doar 151 de grame de aur. Urmasii lui Iosif Jurca un fost asociat la Mina "Ferdinand" din Rosia Montana, au cerut, in instanta, statului roman sa le achite contravaloarea aurului confiscat abuziv de comunisti dupa nationalizarea din 1948, scrie Adevarul.
Opulenta cu orice pret. Anual, mii de persoane, mai ales din sudul Asiei, isi cauta locuri de munca in statele din Golf. Campionatul mondial de fotbal 2022, ce va fi organizat in Qatar, scoate la lumina dura realitate in care traiesc muncitorii straini. "Am avut promisiunea unui job la un service auto, dar in Qatar noi, imigrantii, suntem folositi pe santiere", povesteste Bide Majakoti, originar din Nepal. "Ne obliga sa facem tot felul de munci. Eu a trebuit sa lucrez pe schele la inaltimi de 100-200 de metri. Era periculos, insa managerii nu tineau cont de nimic. Fiecare raspundea de siguranta lui", adauga Majakoti. A sperat sa castige repede, cat mai mult, dar s-a inselat. "Pentru a putea calatori in Emirate, am facut un credit cu dobanda mare. Dar acolo nu mi-am primit salariul, deci n-am putut sa rambursez imprumutul", scrie Deutsche Welle.
