Redactorii de la GAZETA si-au afisat fetele de presupusi studenti medicinisti in cimitirele bacauane, cu o abordare tip: "Suntem studenti la Iasi, la Facultatea de Medicina si avem nevoie de niste oase. In primul rand, ne trebuie un craniu. Asta este obligatoriu. Apoi, daca se poate si daca ne ajung banii, am vrea sa cumparam un intreg schelet, cu toate osisoarele.
Daca nu luam acum, in primavara, cel tarziu, sigur ne intoarcem. Asa ca poate ne intelegem noi cumva chiar acum, ca doar oameni suntem, nu?". Primul pas a fost o greseala pentru noi, dar a dezvaluit o atitudine corecta a celor din Cimitirul Central, unde ne-am izbit de un categoric "nu!". Cei de aici nici nu au vrut sa auda. Nu se poate, asa ceva este ilegal, nu ne bagam.
Cautati in alta parte. Ceea ce am si facut.
In Cimitirul de la Sarata ne-a intampinat un portar care ne-a dirijat inspre groparii de serviciu. Aleile topite de arsita ne-au calauzit catre persoanele dispuse sa vanda mortii. In fundul cimitirului, pe marginea unui mormant, angajatii isi rontaiau pachetele de pranz, sub soarele dogoritor al lunii lui cuptor, printre crucile celor multi.
L-am chemat pe unul dintre ei si am inceput sa ne fastacim: "s-ar putea… daca vreti …". In conversatie s-a bagat repede un alt gropar, mult mai tanar. Fara sa-i strice colegului "bussines-ul", acesta a intarit fiecare cuvant al primului, convingandu-ne prin mimica de faptul ca nu vom intampina oprelisti.
Mortii nimanui
Nu am fost nevoiti sa dam prea multe explicatii. De altfel, intregul nostru discurs, pregatit in cel mai mic detaliu in prealabil, si-a dovedit inutilitatea. Am mai insistat, totusi, ca treaba pe care o solicitam este una usoara. Oricum, o data la sapte ani mormintele se deschid. Sunt multi oameni care intre timp au ramas fara familie, motiv pentru care nimeni nu le va simti lipsa.
Apoi, mai sunt boschetarii, poate chiar de prin alte judete. In cazul lor situatia este aceeasi. Imediat ce am explicat de ce ne aflam in cimitir, Adrian (aveam noi sa aflam cum se numeste) a inceput sa ne dicteze, greoi, numarul de mobil. "Sa ma sunati dimineata, cam pe la un opt, sa zic asa, si stabilim atunci ce si cum.
" Ca sa nu avem surprize neplacute la capitolul buget, am fixat din capul locului un pret de pornire: "In Iasi e cam de la 4 milioane in sus, da’ eu n-am de unde sa scot banii astia. Cel mult 3 milioane is dispusa sa dau. Ca mai mult nu pot." Bun si asa. Dar asta fixam apoi.
"Sunati-ma maine!" Ne-am indepartat catre iesirea principala, iar cei doi gropari s-au intors pe marginea cimentata a unui mormant si si-au continuat masa, gandindu-se, poate, la banii ce urmeaza sa-i incaseze.
Cimitirul targuielilor
A doua zi, ne-am reintalnit cu cel care urma sa vanda capetele unor morti. Va vom prezenta discutia inregistrata cu reportofonul ascuns, fara sa o trunchiem:
"Reporter: Asadar, cum ramane cu ce am vorbit?
Groparul: Sa vorbim clar si omeneste, eu pe dvs va servesc. In primul rand, este frumos sa va ajut, dar eu nu vreau sa am probleme, deci eu nu va cunosc. Eu am mai dat, am mai dat la un preot care e vecinul meu, care tot asa are un copil la Iasi, la Medicina.
Rep.: Pai eu pot sa va mai aduc colegi de-ai mei daca doriti, ramane intre noi, discut cu ei si vor fi discreti...
G.: Pai da, dar acum sa vedem cum plecati cu el (se refera la craniu, n.r.), cine vi-l curata, cine vi-l aranjeaza...
Rep.: Am sa ma interesez la colegii mei cum au facut si am sa va sun sa va comunic.
G.: Da’ sa fii sigura, nu te duci cu asta asa... ca intram amandoi in puscarie si mata, si eu. Atunci pe mine puteti sa ma gasiti duminica… sau nu duminica, sambata, ca duminica e altcineva; si daca veniti cu masina, ti l-am bagat in porbagaj, iar tu ma astepti cu masina la poarta, voi stati deoparte, eu il pun in masina si plecati in drumul vostru.
Dar pe poarta cand ai iesit, nu te cunosc, nu ma cunosti. Intelegi? Asta este problema.
Rep.: Pai, atunci noi ne interesam in seara asta si va sunam.
G.: Noteaza numarul meu: 0234.000000.
Rep.: Daca va dam 6 milioane pe tot scheletul, e bine?
G.: Pai, imi dati in doua transe, o data 3 milioane si cand vi-l aduc inca 3."
Experienta isi spune cuvantul
Groparul cu care am negociat cunostea foarte bine ce are de facut. Stia ca oasele trebuie curatate, nu pot fi aruncate pur si simplu in spatele vreunei masini. Dar, ca un bonus de fidelitate sau poate incurajat de clientela pe care si-o putea face la recomandarea pretinsilor studenti la medicina, Adrian s-a aratat dispus sa rezolve singur toate problemele. Servicii complete.
"… Bine, stati asa, deci, eu nu va cunosc, voi nu ma cunoasteti, ca putem face parnaie amandoi. Sa va spun in felul urmator: imi aduci niste spirt, spirt nu… sau o solutie de asta… ca sa pregatesc eu scheletul, ca trebuie data carnea de pe el.
Eu stau, ti-l pregatesc, da’ cine ti-l monteaza?! Ti-l montezi la Iasi, nu?! Acolo ti-l faci, ti-l pui in treburile alea, ce mai e acolo. Deci…, cel mai bine maine treci si-mi aduci banii, 3 milioane… Treci pe la ora 10.00, cum ai venit acuma. Tragi o fuga, ai adus banul si dupa aia, seara ma suni, in functie de cum rezolv si eu aici." Fara comentarii.
Continuare la Morga
Tinerii medicinisti apeleaza, de multe ori, la Morga pentru a-si procura organe pe care sa studieze. Aceasta practica este una care ar trebui sa atraga dupa ea sanctionarea cadrului medical dispus sa vanda pe caprarii mortul care i-a ajuns pe masa.
La Morga Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, redactorii GAZETEI, dotati cu reportofon ascuns, au purtat o conversatie asemanatoare cu cea din cazul groparilor. Interlocutorul a fost de aceasta data o asistenta (in lipsa medicului vizat): "Reporter: Fratele meu este student la Facultatea de Medicina din Iasi si in anul al III-lea, la Anatomie Patologica, are nevoie de cateva organe umane.
Am auzit ca se pot lua de aici niste organe puse in formol. El are nevoie sa faca tot felul de analize de genul acesta.....
Asistenta: Asta e discutabil, daca se poate sau nu da... Avem ceva, dar care nu-l putem descompleta. Veniti maine de la 8.00 la 14.00.
Rep.: Si contra cost sau cum se face chestia asta?
A.: Vedem ce se poate si, in sfarsit... Trebuie sa fie organe sanatoase.
Rep.: Stiu ca lucrurile astea nu se fac, ca e ilegal, trebuie sa faci o cerere sau se poate printr-o recomandare?!
A.: Trebuie vorbit, ca e problematic. Daca afla familia, ne poate da in judecata, nu?
Pai, vorbiti maine, ca este si domnul doctor S.
Rep.: Asa daca am vorbi s-ar putea? Daca fratele meu ar veni saptamana viitoare sa vorbeasca personal...
A.: Sa vina, sa vina, saptamana viitoare vine chiar seful...
Rep.: Da, deci asa se poate...
A.: Da, da, depinde de incredere, de cui i se da.
Rep.: Dar s-au mai dat pana acum?!
A.: Nu. Numai am imprumutat si ni s-au adus inapoi.
Rep.: Dar, daca vii cu recomandarea unui profesor de acolo, cred ca s-ar putea, nu?
A.: Da, d-apai ramane de vazut. Eu de asta zic, sa vina si domnul doctor care este seful Prosecturii si al Laboratorului. Noi n-avem voie, este lege, noi cerem voie la familie ca sa le dam la crematoriu. Ce ramane, un stomac operat, o bucata de ficat, o splina traumatizata. Avem cerere prin care pacientul semneaza si dam la crematoriu. Iti imaginezi ca de aici pot porni multe. Dar vina, poate...
" Nu ne-am intors. Nici la cimitir, si nici la Morga. Sa lasam mortii in pace.
Aprobari tacite
A fi medic presupune, mai presus de vocatie, o intreaga viata dedicata profesiunii in cauza. La acestea se adauga respectarea normelor deontologice, a legilor si regulamentelor ce tin de aceasta meserie.
Asadar, conform legislatiei de ordine interioara cu referire la normele medicale, exista si un regulament de manipulare a organelor umane, prin care acestea nu pot fi instrainate persoanelor fizice, fie ele persoane ce urmeaza o facultate in domeniu. Profesorul universitar doctor Eugen Tarcoveanu de la Spitalul Sfantul Spiridon din Iasi considera instrainarea organelor drept ilegala.
Cu toate acestea, recunoaste profesorul Tarcoveanu, exista studenti care reusesc sa-si procure aceste organe prin anumite recomandari si relatii. Se cunoaste foarte bine faptul ca studentii Facultatii de Medicina, cu precadere pentru obiectul Anatomie Patologica, au nevoie de organe pe care sa faca disectii si studii de cercetare.
Cum de multe ori universitatile nu dispun de acestea, studentul este oarecum obligat sa si le procure pentru sustinerea unor examene sau lucrari finale. Cursul de Anatomie Patologica se face in al treilea an de facultate, cand studentii urmeaza cursuri de practica in spitale si se familiarizeaza cu ceea ce inseamna corpul uman.
De mentionat este si faptul ca Universitatile de Medicina din Romania sunt recunoscute in intreaga lume pentru practica facuta de cursanti direct pe om, cu tot ce inseamna el: organe formolizate, schelet, craniu. Studentii din Occident utilizeaza mulajele, reproduceri din cauciuc ale corpului uman.
Datorita acestor realitati, studentii medicinisti apeleaza cu succes la groparii cimitirelor pentru achizitionarea unui craniu sau schelet veritabil, vechi de sapte ani, pentru a-si procura "materia prima".
Juramantul lui Hipocrate
"Jur pe Apollo, pe Asclepios, pe Higeea si Panaceea, pe totii zeii si zeitele, luandu-i ca martori ca voi indeplini, pe cat ma vor ajuta puterile si priceperea, juramantul si legamantul care urmeaza.
Pe invatatorul meu intr- ale medicinii il voi socoti deopotriva cu cei care m-au adus pe lume, voi imparti cu el averea mea si, la nevoie, ii voi indestula trebuintele, pe copiii sai ii voi privi ca pe fratii mei si, daca vor dori sa devina medici, ii voi invata fara plata si fara sa le cer vreun legamant.
Preceptele, lectiile orale si tot restul invataturii le voi impartasi fiilor mei, fiilor invatatorului meu si ucenicilor uniti printr-o fagaduiala si printr-un juramant, potrivit legii medicale, dar nimanui altcuiva. Le voi indruma ingrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cat ma vor ajuta puterile si mintea, si ma voi feri sa le fac orice rau si orice nedreptate.
Nu voi incredinta nimanui otravuri, daca imi va cere, si nu voi indemna la asa ceva, tot astfel nu voi incredinta nici unei femei leacuri care sa o ajute sa lepede. Imi voi petrece viata si voi indeplini mestesugul in nevinovatie si curatie. Nu voi practica operatia scoaterii pietrelor din basica udului, lasand-o in seama celor ce se ocupa cu aceasta.
In orice casa as intra, voi intra spre folosul bolnavilor, pazindu-ma de orice fapta rea si stricatoare comisa cu bunastiinta, mai ales de ademenirea femeilor si a tinerilor liberi sau sclavi.
Orice as vedea si as auzi in timp ce imi fac meseria sau chiar in afara de aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nu-i nici o nevoie sa fie destainuit, socotind ca, in asemenea imprejurari, pastrarea tainei este o datorie.
Daca voi respecta acest legamant fara sa-l calc, fie sa ma bucur pe deplin de viata si de meseria mea, pururi cinstit de ceilalti, iar daca il voi nesocoti si voi fi un sperjur, merit sa am o soarta dimpotriva."
Procurarea de organe de la Morga sau de schelete din cimitire este o nelegiuire. Dar aceasta este calea prin care viitorul doctor poate exersa. Indiferent cat de macabru pare.
