Primaria Cluj-Napoca asteapta avizele Ministerului Culturii si Cultelor pentru a semna primele contracte de vanzare-cumparare a spatiilor comerciale, conform Legii 550. Primarul Emil Boc a solicitat, personal, saptamana trecuta, la Bucuresti, eliberarea avizelor prin care ministerul accepta vanzarea spatiilor din centrul istoric, care nu sunt considerate monumente istorice.

"Sunt 26 de dosare trimise la Bucuresti de Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cluj care si-a dat acceptul pentru vanzarea acestor spatii. Cinsprezece dintre ele sunt in zona de protectie sau in cladiri considerate monumente istorice.

De aceea asteptam ca Bucurestiul sa hotarasca daca este de acord cu vanzarea si renunta la dreptul de preemptiune pentru ca aceste spatii sa poata fi vandute", a declarat seful serviciului mass-media din Primarie, Raimonda Boian. Demersul, in forma sa actuala, este putin deconcertant.

Logic ar fi fost ca lista cu spatiile sa fie trimisa spre analiza la minister, inainte de negocieri si de aprobarea vanzarii prin hotarare de Consiliu Local (CL). In schimb, s-a mers in sens invers si, daca ministerul nu isi da avizul, vanzarea ar putea fi blocata. "Imediat ce voi obtine acest aviz de la minister voi semna primele contracte de vanzare-cumparare a acestor spatii.

Vrem ca oamenii sa simta, in sfarsit, ca acele spatii au devenit proprietatea lor, ca pot investi in liniste, ca se pot simti in siguranta", a declarat, optimist, primarul Emil Boc care e convins ca nu va intampina nici o dificultate in obtinerea avizelor.

O lege de pomina

Legea 550 aparuta in 2002 stabileste cadrul juridic pentru vanzarea spatiilor comerciale si a celor de prestari de servicii, proprietate privata a statului, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, precum si a celor aflate in patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Din cauza neintelegerilor dintre fostul primar, Gheorghe Funar si CL de atunci, prevederile legii nu s-au aplicat la Cluj-Napoca, pana anul trecut. Scandalul de proportii a fost atribuit de Funar consilierilor si invers. Funar i-a indemnat pe chiriasi sa ceara instantelor sa oblige CL sa vanda spatiile.

De aceea, in oras sunt multe spatii pentru care instantele au hotarat un pret minim de negociere. Amintirile consilierilor nu sunt prea roz in legatura cu acest subiect. "Am platit din banii mei sa public lista cu spatiile care ar trebui scoase la vanzare si Funar m-a dat in judecata pentru asta.

Astfel ca eu sunt membru al Comisiei pentru vanzarea spatiilor nu pentru ca vreau eu sau CL, ci pentru ca sunt obligat prin instanta", a declarat consilierul PSD, Stefan Dimitriu. Si colegul sau de Comisie, Palfi Carol isi aminteste de drumurile la tribunal. "Noi am vrut sa vindem respectand legea si ne-am ales cu niste dosare groase la tribunal.

Eram chemati mai mereu sa dam socoteala pentru aplicarea Legii 550", a spus consilierul UDMR Palfi. Problema cea mare este ca chiriasii care au sentinte judecatoresti vin la negocieri convinsi ca acela e pretul la care trebuie sa li se vanda, si nu pretul minim de negociere.

De aceea, de multe ori, discutiile se prelungesc, omul fiind convins ca dreptatea e a lui de vreme ce instanta a pus pe hartie o suma.

Cu cine se negociaza

Potrivit legii, vanzarea spatiilor comerciale se realizeaza prin negociere directa sau, dupa caz, prin licitatie publica cu strigare. Vanzatorul acestor spatii este Consiliul Local. Cumparator poate fi orice persoana fizica sau juridica, romana ori straina, care are calitatea de comerciant sau prestator de servicii.

Nu pot cumpara aceste spatii persoanele juridice romane de drept public sau societatile comerciale la care statul roman ori o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar.

La negociere directa sunt chemati comerciantii care folosesc aceste spatii, in baza unui contract de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune, asociere in participatiune sau leasing, incheiat in conditiile legii si valabil la data intrarii in vigoare a Legii 550.

Nu pot fi chemate la negocieri, insa, persoanele fizice sau juridice care au inregistrat restante la plata chiriei cel putin 6 luni consecutive, din momentul incheierii contractului cu vanzatorul, persoanele care nu au respectat prevederile contractului cu vanzatorul (subinchirieri nepermise, divizare in scopul unor asocieri nepermise), precum si persoanele fizice sau juridice care au obligatii neachitate fata de stat, la data vanzarii spatiului. Potentialii cumparatori trebuiau sa depuna cereri, in acest sens, in 30 de zile de la aparitia legii. Dupa expirarea acestui termen spatiile comerciale pentru care nu s-a depus solicitarea de cumparare se vor vinde prin licitatie.

Cei cu care se negociaza direct au ca avantaj faptul ca se ia in calcul si valoarea investitiilor efectuate de ei in spatii. Deducerea valorii se face, insa, numai daca acestea indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au fost efectuate cu acordul proprietarului si au fost executate pe baza unei autorizatii.

Valoarea investitiilor deduse nu poate depasi jumatate din valoarea stabilita, prin raportul de evaluare a spatiului.

Organizarea licitatiilor

Vanzarea spatiilor comerciale sau de prestari de servicii care nu au intrat la negocierea directa se realizeaza prin licitatie publica cu strigare, cu adjudecare la cel mai mare pret obtinut.

Comisia trebuie sa faca public anuntul de vanzare a spatiilor prin licitatie publica, prin publicare in unul sau mai multe cotidiene locale si nationale de larga circulatie si se afiseaza la sediul vanzatorului, cu cel mult 30 de zile, dar nu mai putin de 15 zile, inainte de data tinerii licitatiei.

Licitatia are loc la data stabilita in anuntul de vanzare si este valabila daca s-au prezentat cel putin 3 ofertanti. In cazul in care nu se ofera pretul minim de vanzare, licitatia va fi reluata dupa publicarea unui nou anunt de vanzare, in termen de 5 zile de la desfasurarea primei licitatii, dar nu mai putin de 7 zile inainte de data tinerii celei de-a doua licitatii.

A doua licitatie este valabila daca s-au prezentat cel putin 2 ofertanti. In cazul in care la a doua licitatie nu se inregistreaza o oferta de cel putin 50% din pretul minim de vanzare, comisia de licitatie poate solicita participantilor formularea de oferte de cumparare cu plata pretului in rate.