Miercurea Nirajului, Sarmasu, Sangeorgiu de Padure si Ungheni - codase la oras l Cadoul PSD a fost pentru cele patru comunitati devenite orase intre 2003 - 2004 unul otravit, pentru ca deciziile s-au luat fara a se tine cont de realitati l Noile orase de conceptie pesedista, nu aveau nici infrastructura

necesara calificarii pentru ridicarea in rang l Mai mult au pierdut si oportunitati oferite de programe ale UE, pe timpul cand erau comune l Locuitorii nu au fost informati de avantajele si dezavantajele trecerii de la comuna la oras

Urbanizarii din anii ’70, cand Ceausescu a dezradacinat milioane de oameni din mediul rural pentru a-i aduce in fabricile nou construite, i-a urmat, in anii 2003-2004, urbanizarea lui Nastase.

Ceausescu ne-a lasat mostenire colosii industriali si cartierele dormitor care exista azi in toate orasele tarii, guvernul social-democrat niste orase care cu greu pot fi numite asa.

Urbanizarea pe banda rulanta facuta de PSD la initiativa lui Octav Cozmanca, ministrul Administratiei Publice, a dat Romaniei cateva sute de noi comune si zeci de orase. Motivul invocat la vremea respectiva a fost gradul de urbanizare, mult sub cel al Uniunii Europene.

Nu este posibil, sustinea Cozmanca, sa avem pretentii de a fi admisi, atata timp cat 45% din populatie traieste in mediul rural. Motivul real - mita electorala si cresterea numarului de primari pesedisti.

Cadou otravit

de la PSD

Intre iunie 2003 si martie 2004, judetul Mures s-a ales cu patru noi orase: Miercurea Nirajului, Sarmasu, Sangeorgiu de Padure si Ungheni.

Demersurile s-au facut la sugestia Prefecturii si a Consiliului Judetean, fiind sustinute de marea parte a parlamentarilor judeteni, cu precadere de cei ai UDMR si PSD, - chiar daca, fie vorba, nici una dintre aceste comune nu indeplinea toate conditiile prevazute de Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

national.

Cadoul PSD a fost pentru aceste comunitati unul otravit, pentru ca deciziile s-au luat fara a se tine cont de realitati.

Lasand la o parte faptul ca nu indeplineau cerintele privitoare la numarul de locuitori, la venituri sau procentul populatiei ocupat in agricultura, noile orase pesediste, nu aveau nici infrastrucura necesara calificarii pentru ridicarea in rang.

Daca inainte, ca si comune, pentru modernizarea infrastructurii aveau posibilitatea de a accesa fonduri europene prin programul SAPARD, in noua situatie aceasta oportunitate a fost pierduta.

Surprinzator este faptul ca, in toate aceste comune, peste 95% din populatie si-a dat votul pentru trecerea la statutul de oras, ceea ce demonstreaza clar ca nu a existat nici un fel de campanie de informare asupra avantajelor si dezavantajelor pe care le presupune acest lucru.

Bizara situatie in care se afla aceste struto-camile a fost afirmata fara echivoc si de presedintele CJ Mures, Lokodi Edita, care, aflata saptamana trecuta la sedinta CL Sangeorgiu de Padure le-a facut consilierilor o caracterizare nu tocmai magulitoare, referindu-se la metehnele si organizarea de care

dau dovada: “Domnilor, e o mandrie ca ati ajuns oras, dar, nu va suparati, sunteti inca un sat”.

Avantaje - ioc

O parte dintre edilii noilor orase s-au convins ca, in afara unor impozite mai mari si a unor responsabilitati suplimentare, noul statut se rezuma la eticheta. Aceleasi probleme, aceeasi infrastructura mai degraba inexistenta si imposibilitatea de a mai accesa finantarile europene.

Mai mult, Consiliul Judetean le-a trecut in patrimoniu si drumurile judetene sau nationale care le traverseaza - si, implicit, obligatia de a le intretine - fara ca, in acelasi timp, alocarile din bugetul CJ sa creasca.

Asa ca, potrivit senatorului liberal Tiberiu Prodan, o parte dintre ei isi doresc revenirea la vechiul statut. Printre acestea se numara, daca afirmatiile lui Prodan sunt corecte, si cel putin unul dintre orasele muresene. Chestionati, primarii celor patru orase au respins aceasta idee.

Primarul din Sangeorgiu de Padure, Tar Andras, a declarat ca, in ciuda a ceea ce spune presedintele CJ, sau poate tocmai pentru a-i demonstra ca nu este asa, localitatea pe care o gestioneaza nu are de gand sa revina la statutul de comuna. “Nu revenim, daca am ajuns oras, ramanem acolo. Nici nu ne-am pus problema, de altfel”.

Cei din Miercurea Nirajului nu vor nici ei inapoi, desi se numara printre cei care au pierdut prin schimbarea statutului. Pentru Miercurea fusese aprobata o finantare de 60 de miliarde de lei din fonduri SAPARD, bani pe care nu-i mai pot accesa in noile conditii.

Consilierul juridic al Primariei, Iszla Ildiko, crede ca, totusi, banii nu vor fi pierduti, precizand ca autoritatile vor intreprinde in continuare demersuri in acest sens.

Aceeasi situatie si la Ungheni, unde primarul Ioan Covrig nici nu vreau sa auda de asa ceva. “Noi mergem inainte.

Daca prin SAPARD puteam atrage fonduri de pana la un milion de euro, prin programul SAMTID, asa cum am discutat cu prefectul Dobre, putem aduce in comuna pana la 5 milioane pentru infrastructura de apa si canalizare si cred ca in aceasta primavara vom si intra in program”.

Cu primarul liberal de Sarmasu, Ioan Mocean, nu am reusit sa luam legatura, pentru ca nimeni nu a raspuns ieri la numarul de telefon al primariei.

Pe de alta parte, nici seful de cabinet al prefectului, Marius Ichim, nu stia ieri daca exista solicitari in acest sens iar prefectul Ciprian Dobre nu era disponibil, aflandu-se intr-o conferinta cu procesatorii.